Legea salarizării unitare intră în săptămâna decisivă pentru îndeplinirea unuia dintre jaloanele importante asumate de România prin PNRR. Adoptarea şi promulgarea actului normativ până la 31 august ar putea permite deblocarea unor fonduri europene semnificative, miza financiară fiind estimată la aproximativ 770 de milioane de euro pentru investiţii.
Ministrul Dragoş Pîslaru susţine că proiectul aflat în discuţie a fost substanţial modificat după negocierile purtate cu sindicatele şi ministerele de resort. Oficialul afirmă că reforma ar trebui să corecteze dezechilibrele existente în sectorul public şi să ofere un sistem de salarizare mai previzibil.
Proiectul salarizării unitare a fost amânat timp de patru ani şi a revenit pe agenda Guvernului în contextul obligaţiilor asumate prin PNRR. Pîslaru susţine că, în ultima perioadă, iniţiativa a fost însoţită de o „campanie masivă de dezinformare”.
Noua variantă ar include o alocare de aproximativ 12 miliarde de lei pentru eliminarea unor inechităţi salariale. Un principiu central este menţinerea veniturilor actuale: niciun angajat nu ar trebui să ajungă să câştige mai puţin. În cazul reorganizării sau eliminării unor componente salariale, proiectul prevede mecanisme compensatorii.
Potrivit ministrului, mai mult de două treimi dintre bugetari ar putea beneficia de creşteri salariale în forma actuală a proiectului. În sănătate, modificările vizează inclusiv sporurile, coeficienţii diferenţiaţi în funcţie de unitate şi specializare, precum şi personalul TESA.
În sectorul sanitar, peste 75% dintre angajaţi ar urma să primească venituri mai mari, însă aplicarea măsurilor trebuie corelată cu posibilităţile bugetare.
Şi educaţia este vizată de schimbări. Proiectul prevede o remuneraţie mai bună pentru plata cu ora şi o variantă revizuită a indemnizaţiei de dirigenţie. Totodată, creşterile importante ale grilelor şi coeficienţilor ar putea fi aplicate etapizat până în 2028, potrivit Cotidianul.ro.
Documentul a fost modificat în urma dialogului cu sindicatele şi ministerele responsabile, iar finanţarea prevăzută a crescut cu peste 4 miliarde de lei faţă de versiunea iniţială. Reprezentanţii angajaţilor urmează să analizeze în special soluţiile propuse pentru sănătate şi educaţie.
În paralel, proiectul este verificat juridic, ministrul afirmând că au fost remediate probleme identificate şi în cazul altor familii ocupaţionale.
Termenul de 31 august pune presiune pe coaliţia de guvernare şi pe Parlament. Ministrul susţine că îndeplinirea jalonului ar putea atrage aproximativ 4 miliarde de lei prin PNRR, echivalentul a circa 770 de milioane de euro, bani destinaţi investiţiilor.
„Azi întrăm pe ultima turnantă pentru a putea îndeplini un jalon critic pe PNRR, legat de legea salarizării, a cărui îndeplinire ar debloca 770 milioane de euro pentru investiţii. Este cel mai probabil ultima săptămână în care poate fi obţinut un acord politic pe această reformă, pentru a putea fi adoptată şi promulgată înainte de 31 august, termenul limită pe PNRR.
Vorbim de o lege amânată 4 ani, scoasă la suprafaţă după ce guvernul a rămas interimar şi care a fost supusă unei campanii masive de dezinformare în ultimele săptămâni. Un proiect care alocă cca. 12 mld de lei pentru a corecta inechităţi, a stabili un cadru predictibil pentru cheltuielile salariale şi a reaşeza salarizarea într-un sector public care devenise tot mai fragmentat.
Lege menţionată şi în evaluarea Moody’s de vineri, cea în care am scăpat iar de scăderea ratingului pentru că Guvernul Bolojan a făcut reformele necesare şi a atras banii europeni, în care se spune negru pe alb că adoptarea legii salarizării poate duce la o îmbunătăţire a ratingului în viitor.
Poate cel mai important, un proiect prin care pentru peste doua treimi din angajaţi ar exista creşteri salariale şi cu un instrument legal ferm care asigură o regulă clară – nici un venit salarial nu ar urma să scadă, prin alocarea unor sume compensatorii.
Şi atunci de unde opoziţia acerbă la acest proiect? Pe de-o parte dezinformare, pe de altă parte campanie politică izvorâtă din frica de faptul că dacă proiectul ar trece, iar ar fi şi meritul lui Bolojan & co, iar narativul cu tăierile ar păli pentru 1,2 milioane de oameni din sectorul public cu familiile lor cu tot.
Adoptarea proiectului ar presupune predictibilitate salarială, ceea ce ar scoate de pe masă şi promisiunile uzuale de creşteri de salarii în anul electoral 2028, echivalent cu o dramă pentru partidele populiste. Dispare arbitrarul şi scenariul cu dacă susţii partidul x, atunci “se dă” mai mult. Totul înlocuit cu realism şi creşteri atât cât ne permitem cu toţii astăzi, după guvernări care au amăgit mult şi au dat foc la bugetul public”, transmite ministrul Pîslaru, într-o postare pe Facebook.
