Noul Spital Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” din Baloteşti este o unitate medicală publică, la care se poate adresa orice pacient asigurat, nu doar angajaţii instituţiilor din sistemul de apărare. Cu o investiţie de peste 960 de milioane de lei, finanţată în proporţie de 95% din fonduri europene nerambursabile, spitalul dispune de 520 de paturi, 14 săli de operaţie şi aparatură medicală modernă. Managerul unităţii, prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiţă, a explicat la emisiunea „Punctul Roşu în Sănătate” cum pot ajunge pacienţii la medici, de ce programările sunt limitate la două luni şi ce schimbări aduce digitalizarea.
Spitalul SRI din Baloteşti nu este doar pentru angajaţii serviciilor. Peste două treimi dintre pacienţi sunt civili
Deşi este cunoscut drept Spitalul SRI, unitatea medicală din Baloteşti este un spital public, deschis tuturor pacienţilor asiguraţi, indiferent dacă au sau nu legătură cu instituţiile din sistemul de apărare.
„Este un spital public, adresat comunităţii. Orice pacient se poate adresa serviciilor spitaliceşti, fie că vine la camera de gardă, în sistem de urgenţă, fie că vine prin programare, pe diverse specialităţi medicale”, a declarat prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiţă.
Potrivit managerului, peste două treimi dintre pacienţii care ajung la spital provin din populaţia civilă. Mai exact, 77% dintre pacienţi nu au legătură cu sistemul de apărare sau cu Serviciul Român de Informaţii.
Noua unitate medicală are o suprafaţă de peste 55.000 de metri pătraţi şi dispune de 520 de paturi, dintre care 460 pentru spitalizare continuă şi 60 pentru spitalizare de zi. Activitatea medicală este organizată în 19 secţii.
Spitalul are 14 săli de operaţie, 41 de paturi de terapie intensivă, inclusiv pentru pacienţii cu afecţiuni cardiovasculare, un compartiment destinat pacienţilor cu arsuri şi echipamente moderne pentru diagnostic, tratament oncologic şi recuperare medicală.
Investiţia depăşeşte 960 de milioane de lei. Aproximativ 95% din sumă provine din fonduri europene nerambursabile, iar restul de 5% reprezintă finanţare de la bugetul naţional, prin Ministerul Sănătăţii.
În perioada 2022-2025, numărul pacienţilor internaţi în regim de spitalizare continuă a crescut cu 56,4%, iar activitatea de spitalizare de zi a înregistrat o creştere de 124,8%. În prezent, spitalul ajunge la peste 51.000 de pacienţi anual.
Cum te poţi programa la Spitalul Agrippa Ionescu şi de ce locurile sunt limitate la două luni
Pacienţii care au o urgenţă medicală sau chirurgicală se pot prezenta direct la unitatea de primiri urgenţe. Pentru consultaţiile în ambulatoriu, există trei variante de programare: online, prin e-mail sau telefonic.
Programările online se fac prin intermediul site-ului oficial al spitalului, www.agrippaionescu.ro. Pacienţii pot trimite şi un e-mail către secretariat sau pot suna la numerele de telefon alocate fiecărei specialităţi medicale.
Managerul spitalului recunoaşte că pot exista situaţii în care apelurile telefonice nu primesc răspuns imediat, din cauza numărului mare de solicitări. În aceste cazuri, personalul încearcă să revină către pacienţi, iar recomandarea este ca aceştia să folosească şi celelalte modalităţi de programare.
O altă problemă semnalată de pacienţi este lipsa locurilor disponibile, în special la specialităţi precum cardiologia sau oncologia.
Explicaţia oferită de conducerea spitalului este că platforma afişează programările disponibile pentru o perioadă de maximum două luni. Intervalul a fost stabilit pentru a permite medicilor să îşi organizeze activitatea şi pentru a evita modificările ulterioare ale programului.
„Spitalul are o adresabilitate crescută şi sunt multe specialităţi, printre care şi cardiologia, de exemplu, sau oncologia, unde aceste locuri pe următoarele două luni sunt ocupate. Dacă deschidem platforma şi sloturile pe mai mult de două luni, este foarte greu să asigurăm predictibilitatea programului şi respectarea programărilor”, a explicat Valeriu Gheorghiţă.
Este important de ştiut că programările online sunt destinate consultaţiilor în ambulatoriu. Internarea de zi sau internarea continuă nu se obţin printr-o simplă rezervare pe platformă. Pacientul este mai întâi evaluat de medic, care stabileşte dacă are nevoie de internare, investigaţii suplimentare sau alte proceduri medicale.
Discuţii private cu medicii, în încăperi cu pereţi de sticlă
Unul dintre elementele de organizare ale noului spital este reprezentat de spaţiile special amenajate pentru discuţiile dintre medici, pacienţi şi familiile acestora.
Aceste încăperi au pereţi transparenţi, o soluţie aleasă de conducerea spitalului atât pentru a asigura intimitatea discuţiilor medicale, cât şi pentru a evita izolarea completă a acestor spaţii.
Managerul spune că a fost nevoie de astfel de zone dedicate, în care pacienţii şi rudele lor să poată primi explicaţii despre diagnostic, tratament şi evoluţia medicală, fără presiunea activităţii din saloane sau de pe holuri.
„Am considerat că este absolut normal să existe nişte spaţii dedicate pentru aceste discuţii private între medic sau echipa medicală care îngrijeşte un pacient şi pacientul respectiv sau cei din familie care vin să afle aceste detalii medicale”, a declarat Valeriu Gheorghiţă.
Pereţii transparenţi au fost gândiţi şi ca o măsură de transparenţă, astfel încât discuţiile să nu aibă loc în spaţii complet închise, unde ar putea apărea suspiciuni privind oferirea unor avantaje personalului medical.
Mai puţină hârtie şi mai multă tehnologie. Ce înseamnă digitalizarea spitalului
Digitalizarea este una dintre componentele importante ale proiectului. În special în secţiile de terapie intensivă şi în blocul operator, conducerea spitalului urmăreşte trecerea la un sistem electronic prin care să fie înregistrate toate etapele îngrijirii medicale.
Medicaţia administrată, procedurile efectuate, pansamentele, evoluţia pacientului şi valorile parametrilor medicali pot fi consemnate în sistemul digital. Astfel, medicii pot consulta rapid istoricul intervenţiilor şi pot analiza datele despre pacienţi.
Obiectivul conducerii este ca, în următoarele şase luni, activitatea din terapia intensivă şi blocul operator să nu mai depindă de documentele completate cu pixul şi pe hârtie.
„Acest sistem îţi permite analiza tuturor paşilor medicali. Periodic poţi să faci o analiză pe câţi pacienţi au fost ventilaţi, ce scoruri de risc au avut pacienţii. Practic, îţi permite o analiză la câteva click-uri distanţă, care altădată îţi lua zile întregi”, a explicat managerul.
Şi pacienţii pot contribui la îmbunătăţirea serviciilor medicale. Spitalul a înlocuit treptat chestionarele de feedback completate pe hârtie cu o variantă electronică. Pacienţii pot scana un cod QR şi pot evalua experienţa avută în unitatea medicală, inclusiv comunicarea cu personalul, condiţiile de igienă, mâncarea şi nivelul de siguranţă.
Spitalul va avea şi un centru de paliaţie cu 20 de paturi
Planurile de dezvoltare ale unităţii medicale includ şi construirea unui centru de paliaţie cu 20 de paturi. Proiectul urmează să intre în etapa de proiectare, după care va începe execuţia.
Centrul va face parte dintr-un campus medical şi educaţional care include spitalul, ambulatoriul integrat şi viitoare servicii medicale dedicate oncologiei.
În paralel, unitatea are şi o componentă universitară, în cadrul căreia studenţii şi medicii rezidenţi se pregătesc în zece discipline medicale.
În ceea ce priveşte modelul de organizare, Valeriu Gheorghiţă spune că experienţa unor spitale din Israel, vizitate înainte de realizarea proiectului, a contribuit la conturarea modului în care a fost gândită noua unitate medicală, de la circuitele pacienţilor până la supravegherea acestora.
Managerul atrage însă atenţia că o provocare majoră va fi întreţinerea infrastructurii şi a echipamentelor în anii următori. Fără o mentenanţă corespunzătoare, avertizează acesta, chiar şi spitalele nou construite riscă să se degradeze rapid.
