Ungaria încearcă să-şi extindă cooperarea cu România în sectorul gazelor naturale pentru a-şi diversifica sursele de energie, iar companiile lor relevante negociază deja un acord, anunţă ministrul maghiar de Externe, Peter Szijjarto, citat de Profit.ro.
El a spus că Ungaria este dornică să coopereze cu România în problemele energetice, deoarece aceasta urmează să devină un exportator net de gaze naturale în perioada următoare, în condiţiile în care un nou zăcământ de gaze offshore urmează să înceapă producţia în curând.
Forajul la zăcământul de gaze Neptun Deep din Marea Neagră, unul dintre cele mai importante zăcăminte de gaze ale Uniunii Europene, care va dubla producţia României şi o va transforma potenţial într-un exportator net, ar putea începe în câteva săptămâni, relatează Reuters.
„Acest nou zăcământ de gaz va fi singura sursă de gaz proaspăt din regiune care poate contribui la diversificarea energetică”, a spus Szijjarto după ce a semnat un acord de solidaritate energetică cu Sebastian Ioan Burduja, ministrul Energiei al României.
„Companiile noastre sunt deja angajate în negocierile comerciale necesare şi sperăm că vor ajunge la un acord care reprezintă progres pentru ambele ţări”, a spus ministrul de externe ungar.
Anul trecut, interconexiunea de gaze dintre cele două ţări a fost folosită pentru a tranzacţiona un total de 1,8 miliarde de metri cubi. Capacitatea totală a interconexiunii este de 2,6 miliarde de metri cubi pe an.
Aproximativ două treimi din importurile de gaze ale Ungariei provin din Rusia, dar presiunea creşte pentru ca ţara, împreună cu unii dintre vecinii săi, să se diversifice mai rapid departe de energia rusă, după invazia Moscovei din 2022 a Ucrainei.
Anul trecut, Ungaria a importat aproximativ 7,5 miliarde de metri cubi de gaz rusesc prin conducta Turkstream şi cantităţi suplimentare prin România, a declarat premierul Viktor Orban în decembrie. De asemenea, are o producţie internă de aproximativ 1-1,5 miliarde de metri cubi de gaz.
OMV Petrom şi-a planificat recent să folosească în România o parte din gazele pe care le va extrage din Marea Neagră.
Compania estimează creşterea numărului de clienţi branşaţi la reţeaua de gaze, dar şi a centralelor care produc electricitate folosind această resursă.
În plus, OMV Petrom vrea să producă hidrogen cu emisii scăzute la rafinăria Brazi.
În regiune, gazele din Neptun Deep vor înlocui resursele ruseşti în ţări precum Ungaria, Austria, Republica Moldova, Bulgaria şi Slovacia. Statul român va avea de câştigat 20 de miliarde de euro, conform prognozelor OMV Petrom.
Proiectul extragerii gazelor de mare adâncime din Marea Neagră, Neptun Deep, este în grafic, anul acesta va începe forajul, iar primele gaze sunt aşteptate în anul 2027.
Proiectul este deţinut în proporţii egale de OMV Petrom şi Romgaz.
În luna ianuarie, după o ştire publicată pe surse de agenţia de presă Reuters, OMV Petrom a confirmat că a încheiat primul contract pentru vânzarea gazelor din acest zăcământ către compania germană Uniper.
„Având în vedere magnitudinea proiectului, este uzual ca producătorii să securizeze în avans vânzarea unei părţi din volumele care urmează să fie produse”, au explicat reprezentanţii OMV Petrom, fără a comenta asupra detaliilor comerciale.
„Compania respectă toate reglementările legale din România”, au adăugat ei, referindu-se la faptul că, potrivit Legii offshore, statul român are drept de preempţiune pentru aceste gaze.
O parte din gazele din Neptun Deep vor fi consumate în România
Compania estimează însă că şi în România consumul de gaze va creşte, aşadar o parte din aceste gaze vor fi consumate local.
„Analizând necesarul şi consumul de gaze din România în următorii ani, aş spune că există trei factori principali care vor determina creşterea consumului de gaze, conform prognozei noastre, iar acest consum va creşte până în 2030.
Primul factor este creşterea numărului de consumatori racordaţi la reţea. Acesta este deja un fenomen vizibil în prezent”, a spus Franck Neel, director pentru gaze şi energie al OMV Petrom, cu ocazia prezentării rezultatelor financiare ale companiei.
Al doilea factor pe care îl ia în calcul compania este tranziţia centralelor electrice de la cărbune la gaz.
„Ştim că există mai multe proiecte în acest sens în România şi am observat, de exemplu, anul trecut, că în lipsa vântului şi a soarelui este absolut necesar să existe centrale pe gaz pentru echilibrarea sistemului şi asigurarea securităţii aprovizionării. Această tendinţă va continua să crească în următorii ani. În prezent, România este un importator net de energie electrică, ceea ce înseamnă că există oportunităţi de a produce mai multă electricitate pe bază de gaz la nivel naţional.
Al treilea factor priveşte perspectivele pe termen lung, în special odată cu intrarea în producţie a zăcământului Neptun Deep. Aceasta va deschide posibilitatea producerii de hidrogen cu emisii reduse de carbon la un preţ competitiv, având acces atât la gaz, cât şi la soluţii de stocare a carbonului, un domeniu pe care ne propunem să îl dezvoltăm inclusiv în România. În acest context, vedem un potenţial semnificativ pentru producerea de hidrogen cu emisii scăzute de carbon, ceea ce va creşte cererea de gaz după 2030”, a completat Neel.
Gazele din Marea Neagră românească le vor înlocui pe cele ruseşti în regiune
În regiune, există doi factori importanţi care vor influenţa consumul de gaze în anii următori, a mai spus el.
„Primul este creşterea cererii de gaze în anumite ţări, cum ar fi Bulgaria, unde se doreşte trecerea de la cărbune la gaz, ceea ce determină o creştere a cererii. Deja am observat o creştere a cererii anul trecut.
- În Ungaria, a fost anunţată construcţia unei noi centrale electrice pe gaz. Creşterea cererii de energie electrică şi resursele limitate în ceea ce priveşte energia regenerabilă au dus la o prognoză de creştere a consumului de gaz.
- Pe lângă cererea de gaz, mai este şi aspectul înlocuirii gazului care nu mai provine din Rusia. De la 1 ianuarie, au existat întreruperi, iar ţări precum Moldova, Slovacia şi Austria au fost afectate de această situaţie. Astfel, am înlocuit o parte din gazul care anterior era transportat prin Ucraina, ceea ce reprezintă o oportunitate pentru noi”.
Statul român va beneficia de taxe directe şi indirecte de 20 de miliarde de euro
La rândul său, Alina Popa, directorul financiar al companiei, a precizat că proiectul Neptun Deep va fi finanţat din sursele proprii ale companiei.
„La finalul anului, avem o poziţie netă de numerar de 8 miliarde (de lei – n.r.), ceea ce ne permite să realizăm aceste planuri”, a spus Popa.
Acest proiect aduce beneficii economice semnificative pentru ţară, estimându-se un impact de 20 de miliarde de euro pentru stat, a adăugat ea.
„Calculul celor 20 de miliarde de euro se bazează pe un studiu privind multiplicatorul economic care estimează impactul taxelor directe, indirecte şi induse asupra întregii zone a proiectului, conform claselor de multiplicatori economici generaţi de acesta”.
Forajele pentru gazele din Neptun Deep vor începe în luna aprilie a acestui an, potrivit Economedia, care precizează că platforma de foraj Transocean Barents, care a ajuns în portul Constanţa în noiembrie 2024, este pregătită pentru a fi trimisă în larg şi a începe săpăturile în perimetrul gazeifer Neptun Deep pentru o perioadă de cel puţin 540 de zile.
Rezervele estimate de gaze ale Neptun Deep sunt evaluate la 100 de miliarde de metri cubi. Spre comparaţie, România produce în prezent circa 9-10 miliarde de metri cubi de gaze pe an.
