Uniunea Europeană a aprobat oficial, miercuri seara, cel de-al 19-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, în contextul războiului prelungit din Ucraina.
Decizia vine după ce Slovacia şi-a ridicat blocajul, permiţând astfel adoptarea măsurilor care vizează, între altele, interzicerea importurilor de gaz natural lichefiat (GNL) rusesc începând cu ianuarie 2027, precum şi restricţii financiare şi comerciale care vizează bănci ruseşti şi entităţi din ţări terţe precum India şi China.
De asemenea, sancţiunile includ restricţii privind deplasarea diplomaţilor ruşi în statele membre ale UE, ca răspuns la eforturile considerate de destabilizare.
Aceste noi măsuri vin în contextul unei presiuni crescânde asupra Moscovei şi urmăresc să limiteze capacitatea Rusiei de a finanţa războiul din Ucraina. Oficialii europeni subliniază că pachetul reflectă o unitate sporită în rândul statelor membre şi o hotărâre fermă de a sprijini suveranitatea Ucrainei.
În paralel cu adoptarea sancţiunilor, Uniunea Europeană discută o propunere de mare impact: utilizarea activelor ruseşti îngheţate în valoare de aproximativ 140 de miliarde de euro pentru a acorda un împrumut Ucrainei. Planul, susţinut de Comisia Europeană, ar putea asigura o parte importantă a finanţării necesare Kievului pentru anii 2026 şi 2027, permiţând Ucrainei să-şi continue eforturile de apărare şi reconstrucţie.
Potrivit unei surse din cadrul administraţiei preşedintelui ucrainean Volodymyr Zelenskiy, citate de presa internaţională, Ucraina are nevoie urgentă de aceste fonduri, în special până la finele anului, şi solicită autonomie în gestionarea acestora.
"Este esenţial ca Ucraina să poată decide cum să folosească banii, inclusiv pentru achiziţia de armament, atât european, cât şi din alte regiuni", a declarat oficialul sub protecţia anonimatului.
Cu toate acestea, planul întâmpină rezistenţă, în special din partea Belgiei, care deţine majoritatea acestor active în depozitul Euroclear şi exprimă îngrijorări privind riscurile legale şi financiare, dar şi din partea unor state membre care dezbat condiţiile de utilizare a împrumutului.
Unele ţări preferă ca banii să fie folosiţi exclusiv pentru echipamente militare europene, în timp ce altele susţin o alocare mai flexibilă, inclusiv pentru sprijin bugetar general.
Comisarul european pentru finanţe a indicat că o soluţie de compromis ar putea prevedea majoritatea fondurilor dedicate armamentului european, dar cu o parte pentru sprijin bugetar general, inclusiv achiziţii de armament din afara UE.
Reacţiile din partea Rusiei au fost dure. Kremlinul a catalogat propunerea drept o "confiscare ilegală" şi a ameninţat cu represalii. În acelaşi timp, mai mulţi diplomaţi europeni avertizează că decizia trebuie să fie atent cântărită pentru a evita un potenţial răspuns diplomatic sau economic care ar putea agrava situaţia.
În timpul summitului de joi de la Bruxelles, liderii Uniunii Europene urmează să confirme sprijinul politic pentru Ucraina şi să clarifice paşii următori în procesul de aprobare a împrumutului, precum şi să adopte oficial noul pachet de sancţiuni.
