Firmele militare private americane ar putea fi desfăşurate în Ucraina.
Este parte a unui plan de pace pe termen lung.
Preşedintele american, Donald Trump, poartă deja discuţii cu aliaţii europeni despre posibilitatea ca antreprenorii din domeniul militar să ajute la construirea de fortificaţii pentru a proteja interesele SUA în ţară, potrivit The Telegraph.
Planul este conceput ca o soluţie temporară după ce preşedintele SUA a promis că trupele americane nu vor fi staţionate în Ucraina, arată Digi 24.
Contractori americani ar putea fi trimişi pentru a ajuta la reconstrucţia apărării frontului Ucrainei, la construirea de noi baze militare şi la protejarea afacerilor americane.
Prezenţa soldaţilor privaţi ar acţiona ca factor pentru a-l descuraja pe Vladimir Putin de la încălcarea unui eventual armistiţiu.
Planul este discutat alături de o serie de alte aşa-numite garanţii de securitate – elaborate de coaliţia celor dispuşi condusă de Regatul Unit şi Franţa – care vor sta la baza unui plan de pace pe termen lung.
Detaliile finale – care includ poliţia aeriană, antrenamentul şi misiunile navale la Marea Neagră – ar putea fi anunţate chiar în acest weekend, după săptămâni de activitate diplomatică declanşate de discuţiile domnului Trump cu Putin în Alaska.
The Telegraph a consultat peste zece oficiali occidentali, conturând o versiune cuprinzătoare despre cum o misiune condusă de Europa ar putea impune un acord de pace.
Planificatorii militari europeni şi-au accelerat activitatea după ce Trump le-a spus liderilor că Putin este deschis ca aliaţii occidentali să ofere garanţii de securitate Ucrainei.
Comandantul-şef american şi-a semnalat, de asemenea, disponibilitatea de a sprijini ceea ce ar putea deveni una dintre cele mai importante misiuni în străinătate de la războaiele din Afganistan şi Irak încoace.
Consolidarea frontierelor Oficialii europeni au declarat că strategia principală pentru prevenirea războiului în viitor este continuarea reconstrucţiei forţelor armate ale Ucrainei, afectate de lupte, în principala formă de descurajare.
Conform planului, formaţiunile ucrainene ar urma să apere o frontieră consolidată pe linia frontului, aşa cum se convenise în orice acord de pace. Forţele Kievului ar urma să fie reînarmate şi antrenate de aliaţii europeni ai NATO, folosind mecanisme existente şi noi. De exemplu, Ucraina ar putea continua să cumpere sisteme americane, cum ar fi bateriile de apărare aeriană Patriot sau lansatoarele de rachete Himars, folosind fonduri furnizate de aliaţii europeni.
Antreprenori din SUA Fortificaţiile şi bazele din apropiere de prima linie ar putea fi construite de contractori militari privaţi americani, aşa cum s-a făcut în Irak şi Afganistan.
Prezenţa contractorilor americani pe teren în Ucraina ar fi văzută ca un impuls major pentru puterile europene, care doresc sprijinul american pentru un eventual acord de pace.
Desfăşurarea lor ar însemna că Casa Albă ar avea omiză în joc şi ar spori efectul de descurajare împotriva unui atac rusesc de teama represaliilor americane, au declarat mai multe surse.
Discuţiile privind utilizarea contractorilor americani au apărut prima dată la semnarea unui acord între Washington şi Kiev pentru extragerea vastelor bogăţii minerale şi pământuri rare ale Ucrainei.
Casa Albă se opune în continuare desfăşurării propriilor trupe în Ucraina, dar a fost de acord ca forţele europene să fie folosite pentru a susţine orice acord de pace.
O sursă din guvernul britanic a declarat că contractorii privaţi americani „pun pe teren «cizme» americane, adică deţinători de paşapoarte americane, ceea ce este, în mod efectiv, un factor de descurajare pentru Putin”.
Utilizarea unor contractori privaţi i-ar permite, de asemenea, lui Trump să liniştească temerile în rândul susţinătorilor săi din gruparea MAGA, care sunt împotriva intervenţiei străine, oferindu-i în acelaşi timp o altă înţelegere comercială pe care să o susţină, au declarat oficialii.
Zonă tampon Unele naţiuni europene au lansat ideea unei zone tampon demilitarizate pentru a separa forţele ucrainene de cele ruse odată ce luptele se vor termina.
Aceasta ar putea fi patrulată de forţe de menţinere a păcii sau de observatori, aşa cum au convenit atât Kievul, cât şi Moscova în orice acord de pace. Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei, ar cere probabil staţionarea trupelor europene în zonă.
Kremlinul a sugerat că China ar putea fi folosită drept garant al securităţii în discuţiile privind un acord de pace. Trump a sugerat, de asemenea, desfăşurarea de trupe chineze ca forţe de menţinere a păcii în Ucraina postbelică în timpul întâlnirii sale cu liderii europeni de săptămâna trecută, potrivit Financial Times.
Diferenţele dintre naţiunile aflate în război înseamnă că este puţin probabil ca această opţiune să fie convenită de toate părţile. Ideea, lansată iniţial de Putin, s-a confruntat cu opoziţia Europei şi a fost respinsă anterior de Zelenski din cauza sprijinului acordat de Beijing efortului de război al Rusiei.
Şi naţiunile europene insistă că nu îşi vor poziţiona militarii pe linia frontului, între armatele ucraineană şi rusă. Ca răspuns la informaţiile privind perspectiva unei zone tampon, Zelenski a declarat că ruşii s-ar putea retrage dacă ar dori să creeze mai mult spaţiu între ei şi forţele ucrainene.
Forţă de reasigurare
O forţă condusă de Europa ar putea fi staţionată mai adânc în Ucraina pentru a oferi o a treia linie de apărare în cazul în care Rusia ar alege să invadeze. Ar servi în principal ca un alt element de descurajare format din mii de soldaţi europeni. „Scopul principal este să le demonstrăm ucrainenilor că vom fi în lupta alături de ei dacă Rusia va reinvada”, a declarat un oficial. Zeci de ţări au transmis omologilor că ar fi dispuse să se alăture desfăşurării.
Printre acestea se numără state precum Marea Britanie, Franţa, Germania, Belgia, precum şi naţiunile baltice, nordice şi scandinave. Anterior se discutase de o desfăşurare de aproximativ 30.000 de soldaţi europeni. Această cifră a fost aparent redusă din cauza lipsei de resurse şi a temerii că ar putea fi considerată „prea puternică” în ochii lui Putin, a adăugat o sursă.
Misiune de poliţie aeriană Naţiunile europene au purtat discuţii privind introducerea unei zone de interdicţie aeriană pentru a permite Ucrainei să redeschidă cu încredere rutele aviaţiei comerciale.
Schema ar putea fi implementată în etape, potrivit The Telegraph, începând din vest şi acoperind treptat mai mult spaţiu aerian până când întreaga ţară va fi suficient de sigură pentru călătoriile aeriene comerciale, de exemplu.
Permiterea începerii călătoriilor aeriene este considerată un element cheie în oferirea unui impuls investiţiilor în ţara sfâşiată de război şi ar ajuta, de asemenea, refugiaţii să se întoarcă acasă. Iniţial, misiunea – care ar folosi patrule cu avioane de vânătoare occidentale şi sisteme de apărare aeriană terestre – ar urma să deschidă aeroportul Liov şi alte aeroporturi ucrainene din vestul ţării.
Pe măsură ce încrederea în menţinerea oricăror acorduri de încetare a focului va creşte, misiunea va fi extinsă spre est, către Kiev şi alte oraşe.
Grupul operativ al Mării Negre: rolul României
Conform planurilor, Turcia ar urma să conducă o misiune navală în Marea Neagră, menită să securizeze rutele maritime comerciale în şi din Ucraina. Kievul a reuşit să-şi menţină deschise propriile coridoare de transport maritim din timpul războiului, iar operaţiunea ar urma să ducă la restabilirea mai multor rute prin intermediul patrulelor navale occidentale.
Misiunea, susţinută de naţiunile de la Marea Neagră, Bulgaria şi România, ar urma să conducă şi eforturile de deminare a apelor. România a achiziţionat nave de la şantierele navale turceşti, pe măsură ce se pregăteşte să joace un rol mai important în regiune, notează The Telegraph. Turcia a blocat accesul la Marea Neagră atât pentru navele ruseşti, cât şi pentru cele mai noi promise Ucrainei de aliaţii occidentali, în încercarea de a limita conflictul din zonă.
Misiuni de antrenament occidentale
Cea mai probabilă desfăşurare europeană ar veni sub forma unor instructori militari mutaţi în noi baze din vestul Ucrainei.
Ideea a fost propusă pentru prima dată de Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, anul trecut, pe fondul îngrijorărilor că prea mulţi soldaţi ucraineni părăseau taberele de antrenament din ţara sa. A fost respinsă la momentul respectiv de Joe Biden ca fiind o escaladare a situaţiei, a declarat un fost oficial american.
Însă anul acesta, a reapărut sub presiunea lui Trump de a elabora un plan de pace ca modalitate de a oferi un alt efect de descurajare împotriva unei noi invazii ruseşti.
Antrenarea forţelor ar accelera, de asemenea, procesul de reînarmare şi reconstrucţie a forţelor armate ale Ucrainei pentru a crea efectul de „porc spinos de oţel” pe linia frontului.
Pe lângă misiunea Franţei, programul de antrenament de mare succes al Marii Britanii, Operaţiunea Interflex, ar urma să fie mutat probabil în vestul Ucrainei, conform planurilor actuale. Sprijinul SUA, considerat vital Sprijinul logistic al SUA pentru orice desfăşurare europeană este considerat o condiţie prealabilă pentru garanţiile de securitate.
Oficialii europeni cred că Washingtonul a fost deschis la solicitările de asistenţă sub forma unor aeronave americane de transport greu pentru a muta echipamente şi trupe spre est, către Ucraina.
Acest lucru ar contribui, de asemenea, la menţinerea fluxului de arme occidentale către Ucraina. Naţiunile europene s-au angajat deja să cumpere pentru Kiev echipamente militare fabricate în SUA în valoare de cel puţin 10 miliarde de dolari în ultimele săptămâni. Ucraina a înaintat, de asemenea, o propunere prin care ţara ar promite să cumpere echipamente în valoare suplimentară de 90 de miliarde de dolari odată ce războiul se va termina.
În pregătire, Departamentul de Stat al SUA a aprobat deja o potenţială vânzare de rachete de croazieră lansate din aer şi echipamente aferente către Ucraina, pentru o sumă estimată la 825 de milioane de dolari. Vânzarea potenţială a 3.350 de rachete Eram (muniţii de atac cu rază extinsă de acţiune), care ar putea fi livrate la Kiev în câteva săptămâni, include kituri de ghidare GPS şi sisteme de apărare electronică pentru armele care au o rază de acţiune de „câteva sute” de kilometri.
Pachetul include, de asemenea, echipamente de suport, software de planificare a misiunilor, piese de schimb şi asistenţă tehnică, a anunţat joi Pentagonul. Informaţiile sunt esenţiale O altă condiţie prealabilă pentru orice desfăşurare europeană ar fi o ofertă de sprijin american din partea serviciilor de informaţii, recunoaştere şi supraveghere (ISR), au declarat oficialii.
Naţiunile europene nu dispun de capacităţile satelitare necesare pentru a monitoriza suficient orice armistiţiu. Se crede că, pe lângă sprijinul oferit de forţele de informaţii la sol, asistenţa din partea serviciilor secrete ar fi, de asemenea, esenţială pentru succesul misiunii de poliţie aeriană. Trump a retras temporar sprijinul IRS de la Kiev după o dispută cu Zelenski, atribuită pierderii accelerate a forţelor armate ucrainene în regiunea Kursk din Rusia.
Se pare că Pentagonul nu a oferit pe deplin informaţiile necesare Ucrainei pentru a organiza atacuri cu rachete transfrontaliere, creând un veto american de facto asupra oricăror astfel de planuri. O sursă a declarat pentru The Telegraph că oficialii americani au cerut, de asemenea, Ministerului Apărării din Marea Britanie să nu împărtăşească informaţii în acest sens în timp ce au loc discuţiile de pace dintre Trump şi Putin.
Oficialii europeni şi americani au discutat despre perspectiva utilizării unui comandant militar american pentru a supraveghea toate desfăşurările din cadrul planului de pace. Generalul american Alexus Grynkewich, comandantul suprem al NATO, a fost luat în considerare ca o posibilitate pentru un rol, în cazul în care ideea va primi undă verde de la Trump. Casa Albă a aprobat deja implicarea sa în recenta avalanşă de planificare militară, ceea ce aliaţii europeni consideră a fi unul dintre cele mai mari semne de sprijin pentru garanţiile de securitate din partea preşedintelui SUA.
Prin acordarea unui rol mai important generalului Grynkewich, coaliţia va beneficia de planuri predefinite de apărare a continentului împotriva unei invazii ruseşti şi de o susţinere suplimentară din partea Americii pentru orice garanţii de securitate. Protecţie SUA Majoritatea naţiunilor europene rămân îngrijorate în privat că orice desfăşurare de trupe poate avea loc doar cu sprijin serios din partea SUA. „Vom fi implicaţi ca sprijin. Îi vom ajuta”, a declarat Trump reporterilor săptămâna trecută. Însă europenii au spus că nu au auzit încă cum este dispusă Casa Albă să sprijine misiunea.
Principala solicitare din partea guvernelor europene este ca Trump să staţioneze avioane de vânătoare şi rachete în ţările vecine, Polonia sau România, gata să răspundă la primele semne de agresiune rusească. Oficialii europeni cred că acest nivel de garanţii din partea Washingtonului ar face Rusia să se gândească de două ori înainte de a lansa un atac asupra trupelor sale staţionate în Ucraina.
„Perspectiva unui răspuns militar american este complet diferită de un răspuns european”, a declarat o sursă. Chiar dacă Trump va fi de acord verbal cu conceptul, există nelinişte în capitalele europene cu privire la sustenabilitatea angajamentului. Preşedintele american este cunoscut pentru faptul că se răzgândeşte frecvent şi, chiar dacă şi-ar respecta promisiunea, aceasta ar putea eşua atunci când va părăsi în cele din urmă Casa Albă. „
Problema este că Trump însuşi crede că cuvântul său şi puterea Trump sunt suficiente pentru a-i descuraja pe ruşi”, a declarat o sursă din guvernul britanic. „După cum vă puteţi imagina, asta nu înseamnă neapărat să fii de acord cu ucrainenii.”
