O curte de apel federală a decis marţi că fostul preşedinte Donald Trump nu beneficiază de imunitate în faţa acuzaţiilor că a complotat pentru a anula înfrângerea sa în alegerile din 2020 în momentul în care încă mai era preşedinte, ceea ce îl aduce pe fostul locatar de la Casa Albă cu un pas mai aproape de un proces penal fără precedent, relatează Reuters şi News.ro.
Un complet de trei judecători de la Curtea de Apel a SUA pentru Circuitul Districtului Columbia a respins argumentul lui Trump că nu poate fi urmărit penal deoarece acuzaţiile se referă la responsabilităţile sale oficiale în calitate de preşedinte.
"În scopul acestei cauze penale, fostul preşedinte Trump a devenit cetăţeanul Trump, cu toate mijloacele de apărare ale oricărui alt acuzat penal", a decis completul în unanimitate. "Dar orice imunitate executivă care l-ar fi putut proteja în timp ce a servit ca preşedinte nu îl mai protejează împotriva acestei urmăriri penale", au decis judecătorii.
Hotărârea, la care Trump va face aproape sigur apel, respinge încercarea sa de a evita un proces pentru acuzaţiile că a subminat democraţia americană şi transferul de putere. Decizia vine în timp ce Donald Trump îşi consolidează poziţia de favorit pentru nominalizarea republicană la preşedinţie.
Cazul va rămâne suspendat cel puţin până la 12 februarie pentru a-i da timp lui Trump să facă apel la Curtea Supremă a SUA.
Avocaţii lui Trump au argumentat că foştii preşedinţi au dreptul la protecţii juridice extinse şi nu pot fi urmăriţi penal pentru acţiuni oficiale decât dacă sunt mai întâi puşi sub acuzare de Camera Reprezentanţilor şi înlăturaţi din funcţie de către Senat. Trump a fost pus sub acuzare de două ori de către Camera Reprezentanţilor, dar de fiecare dată republicanii din Senat au avut suficiente voturi pentru a-l achita de acuzaţii.
În cadrul unei audieri care a avut loc la 9 ianuarie, un avocat al lui Trump a fost întrebat dacă un preşedinte care ar ordona comandourilor militare să-l asasineze pe un rival politic ar putea scăpa de urmărirea penală fără o acţiune iniţială a Congresului.
Trump şi-a exprimat în repetate rânduri pretenţia de a beneficia de imunitate afirmând, cu caps, într-o postare din 18 ianuarie: "TOŢI PREŞEDINŢII TREBUIE SĂ AIBĂ IMUNITATE PREZIDENŢIALĂ COMPLETĂ ŞI TOTALĂ, DACĂ NU, AUTORITATEA ŞI DECIZIA UNUI PREŞEDINTE AL STATELOR UNITE VOR FI LUATE ŞI VOR DISPĂREA PENTRU VEŞNICIE".
Actul de acuzare întocmit de procurorul special Jack Smith îl acuză pe Trump că s-a folosit de afirmaţii false de fraudă electorală pentru a face presiuni asupra legislatorilor statului, a oficialilor Departamentului de Justiţie şi a vicepreşedintelui de atunci Mike Pence pentru a împiedica certificarea rezultatelor alegerilor prezidenţiale din 2020. Acesta este doar unul dintre cele patru dosare penale cu care se confruntă Trump şi unul dintre cele două care susţin că ar fi intervenit în alegerile din 2020.
Trump a pledat nevinovat la cele patru capete de acuzare şi i-a acuzat pe procurori de un efort motivat politic de a-i afecta campania.
Argumentul imunităţii fusese respins anterior şi de judecătoarea districtuală americană Tanya Chutkan, în decembrie, ceea ce l-a determinat pe Trump să facă apel.
Chiar dacă argumentul lui Trump nu este acceptat de instanţe, apelul este probabil să îşi atingă obiectivul de a întârzia procesul programat pentru 4 martie şi, eventual, de a-l împinge până după alegerile din noiembrie. Cazul rămâne în aşteptare până la rezolvarea apelului lui Trump.
Dacă Trump câştigă alegerile prezidenţiale din noiembrie, ar putea încerca să se graţieze sau să dea ordin Departamentului de Justiţie să închidă cazul.
Trump poate cere instanţei complete a circuitului D.C. şi Curţii Supreme a SUA să revizuiască hotărârea de marţi a Curţii de Apel, ceea ce ar putea duce la săptămâni sau luni de amânare suplimentară.
