Au fost depuse trei oferte pentru proiectarea şi construcţia podului peste Prut de la Ungheni, anunţă profit.ro.
Ofertele sunt depuse de Asocierea Automagistral Pivden SRL – SC Perfect Consult Europe SR, NESS PROIECT EUROPE S.R.L şi Comsales Grup SRL.
Proiectul urmăreşte realizarea unei legături rutiere între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (raionul Ungheni).
Varianta de traseu avizată este formată dintr-un drum de legătură care va asigura conexiunea cu viitoarea Autostradă (A8) TârguMureş – Iaşi – Ungheni (km 96+140) şi care va traversa râul Prut pe două poduri paralele cu lungimea de minim 261,2 m.
Cele două poduri vor avea tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).
Durata pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor este de 24 de luni din care: 6 luni perioada de proiectare şi 18 luni perioada de execuţie a lucrărilor.
Valoarea estimată a contractului este de 156,26 milioane de lei (fără TVA) iar sursa de finanţare este asigurată prin Fonduri Europene Nerambursabile, #CEF-Connecting Europe Facility.
Asociaţia Mondială a Drumurilor (PIARC) va finanţa realizarea studiului de prefezabilitate şi fezabilitate al proiectului de construire a autostrăzii Iaşi-Ungheni-Chişinău-Odesa, care va ocoli regiunea transnistreană.
Astfel Ministrul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu a semnat împreună cu directorul Administraţiei de Stat a Drumurilor, Sergiu Bejan, Acordul de Cooperare cu Banca Europeană de Investiţii prin intermediul căruia mecanismul european „Investiţii în Conectivitate pentru Ţările Parteneriatului Estic” (EPIC) finanţează realizarea studiului de prefezabilitate şi fezabilitate al proiectului de construire al autostrăzii Iaşi-Ungheni-Chişinău-Odesa, scrie mold-street.com.
Coridorul Republicii Moldova spre Uniunea Europeană
Potrivit MIDR, acesta este primul pas în construirea autostrăzii, ce reprezintă coridorul Republicii Moldova spre Uniunea Europeană, arată TVR Moldova.
Studiul de prefezabilitate urmează să fie finalizat până în anul 2024, iar până la finalul anului 2025 va fi încheiat şi studiul de fezabilitate. Documentele prevăd colectarea informaţiilor şi a datelor cu privire la situaţia actuală a infrastructurii rutiere, a intensităţii traficului planificat, evaluarea economică. De asemenea, vor fi definite punctele geografice şi principalii parametri tehnici (lăţime etc.) ai autostrăzii.
„Ne dorim cu toţii ca acest proiect să se realizeze în termene cât mai restrânse, iar construcţia să înceapă cât mai repede. În acelaşi timp, trebuie să fim conştienţi că astfel de proiecte durează în timp", a declarat ministrul, care a promis că autorităţile se vor mişca cât mai repede posibil că în următorii ani să fie parcurse celelalte etape: proiectarea, identificarea resurselor financiare, licitarea şi iniţierea lucrărilor.
Proiectul de construire a autostrăzii Iaşi-Ungheni-Chişinău-Odesa este inclus în PlanulReconstrucţiei Infrastructurii Moldovei 5+ şi are o importanţă naţională strategică. Autostrada va conecta centrele economice şi industriale regionale ale celor trei ţări, va facilita comerţul şi va contribui semnificativ la dezvoltarea economică şi socială.
Se prevede că autostrada Iaşi-Ungheni - Chişinău - Odesa va conecta centrele economice şi industriale regionale ale celor trei ţări, va facilita comerţul, dezvoltarea economică şi socială, iar Republica Moldova va fi mai aproape de UE, şi la nivel de infrastructură.
Cât va costa şi pe unde va trece
Conform unor estimări de acum doi ani ale experţilor IDEP, costul studiului de fezabilitate pentru acest proiect este de 10 milioane de euro pentru secţiunea Ungheni – Chişinău şi 22 de milioane de euro pentru secţiunea Chişinău – Odesa.
Totodată, costul execuţiei proiectului se estimează la un miliard de euro pentru secţiunea Ungheni-Chişinău de 110 km şi de 1,8 miliarde de euro pentru secţiunea Chişinău – Odesa de 190 km, din care 145 km pe teritoriul Republicii Moldova.
Pe teritoriul Republicii Moldova, autostrada urmează să înceapă lângă oraşul Ungheni, de la podul de peste râul Prut, lucrare de artă ce va fi construită în cadrul Autostrăzii „Unirii”, şi va urma traseul drumului european E58, pe lângă localităţile Pârliţa şi Corneşti.
După care, va urma traseul G88 (Vale Culii din raionul Ungheni) până la drumul M5 (cunoscută şi sub denumirea de „betoncă”), ce leagă Bălţiul şi Cernăuţiul de Chişinău şi Tiraspol, urmând să treacă în dreptul capitalei pe lângă Cricova.
Ulterior, proiectul prevedea două posibilităţi de continuare a traseului autostrăzii – prin regiunea transnistreană (prin Bender şi Tiraspol şi postul vamal Cuciurgan) sau pe traseul care duce spre postul vamal Palanca (prin raioanele Căuşeni şi Ştefan Vodă), a doua variantă fiind cea mai probabilă.
Harta publicată de MIDR arată clar că traseul ales este cel care va ocoli regiunea transnistreană. Conform celor mai optimiste prognoze autostrada ar putea fi gata în 8 - 10 ani, deşi iniţial era preconizată în jurul anului 2030.
