România avea, în 2024, a doua cea mai ridicată rată de deprivare materială şi socială severă în rândul tinerilor (cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani) din rândul statelor membre UE, de 14,7%, în condiţiile în care media la nivelul blocului comunitar era de 5,8%, arată datele publicate joi de Eurostat şi preluate de Agerpres.
Potrivit acestor date, ţările UE cu cea mai mare proporţie de tineri care se confruntă cu deprivare materială şi socială severă au fost: Bulgaria (17,2%), România (14,7%) şi Grecia (14,4%). Pe de altă parte, proporţia a fost mai mică de 3% în 10 state membre UE: Croaţia, Slovenia, Polonia, Estonia, Luxemburg, Cehia, Letonia, Cipru, Irlanda şi Portugalia.
La nivelul întregului bloc comunitar, în 2024, rată de deprivare materială şi socială severă era uşor mai mică pentru tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani, 5,8%, decât pentru populaţia totală (6,4%).
Tot în 2024, rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) pentru tinerii din UE cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani era de 24,1%, cu 3,1 puncte procentuale mai mare decât decât pentru populaţia totală (21%). În rândul statelor membre, această rată varia între 32,4% în Bulgaria şi 9,9% în Slovenia.
În 2024, 17,3 milioane de tineri (cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani) erau în risc de sărăcie şi excluziune socială în Uniunea Europeană.
