Ţările UE membre NATO ar putea majora pragul de 2% din PIB pentru apărare – declaraţia preşedintelui Consiliului European

Ţările UE membre NATO ar putea majora pragul de 2% din PIB pentru apărare – declaraţia preşedintelui Consiliului European

Cele 23 de state UE care fac parte şi din NATO ar putea conveni asupra unei creşteri a cheltuielilor pentru apărare peste nivelul actual de 2% din PIB, în cadrul summitului Alianţei din iunie, a declarat preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, citat de Reuters.

Declaraţia vine în contextul în care fostul preşedinte american Donald Trump a cerut aliaţilor să mărească acest procent la 5% din PIB – un obiectiv pe care, în prezent, niciunul dintre cele 32 de state NATO nu îl îndeplineşte, inclusiv Statele Unite.

Costa a anunţat o întâlnire informală a liderilor UE lunea viitoare, unde vor fi discutate investiţiile în securitate şi apărare. La reuniune vor participa şi secretarul general al NATO, Mark Rutte, precum şi premierul britanic Keir Starmer.

România şi bugetul pentru apărare
Ministrul român de finanţe, Barna Tánczos, a declarat recent pentru Financial Times că România va menţine cheltuielile pentru apărare la un minim de 2% din PIB în acest an, în ciuda constrângerilor bugetare. „Cred că există posibilitatea de a creşte în continuare aceste cheltuieli, mai ales în ceea ce priveşte investiţiile. România a fost întotdeauna un partener de încredere al NATO şi intenţionează să rămână unul”, a subliniat el.

Cât vor creşte cheltuielile pentru apărare?
Statele UE membre NATO au majorat deja cu 30% bugetul pentru apărare după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, ceea ce le permite să atingă obiectivul de 2%, a precizat Costa.

„Există un consens rezonabil pentru a continua în această direcţie”, a afirmat oficialul european.

El a sugerat că summitul NATO din iunie ar putea stabili o ţintă mai mare: „Fie că va fi 5%, fie 3%, nu ştiu – aceasta este o decizie pe care statele membre o vor lua împreună.”

Analişti citaţi de Reuters consideră însă că un prag de 5% este greu de realizat atât politic, cât şi economic, din cauza costurilor uriaşe pe care le-ar implica. Totuşi, ei estimează că ţările aliate vor depăşi nivelul actual de 2% în cadrul noii strategii NATO.

Priorităţile strategice ale NATO
Costa, fost premier portughez, a subliniat că Rusia reprezintă cea mai mare ameninţare pentru NATO, iar ţările trebuie să investească mai mult în sisteme de apărare aeriană, antirachetă şi război electronic.

De asemenea, el a subliniat importanţa creşterii cheltuielilor pentru industria de apărare, care ar putea consolida economia UE. În plus, Costa a menţionat necesitatea unei discuţii privind „finanţarea comună” a apărării colective.

În acest context, Franţa şi statele baltice susţin ideea unor împrumuturi comune ale Uniunii Europene pentru a acoperi aceste cheltuieli. Germania, care s-a opus până acum acestei propuneri, ar putea influenţa rezultatul dezbaterii în funcţie de alegerile naţionale din luna viitoare.

Afla mai multe despreuenatopib
Distribuie:envelope-fillEmail
viewscnt