România pare a fi „Ţara accidentului la minut”. Suntem „campioni la accidente rutiere” şi depăşim majoritatea ţărilor membre europene la acest capitol, scrie Profit.ro. Cifrele sunt grăitoare: frecvenţa medie a accidentelor la nivelul întregului parc de autovehicule din ţara noastră este de circa 6.6%, în comparaţie cu Ungaria sau Cehia, care au fiecare 2.8% sau Slovenia cu 2.6% – conform celor mai recente date disponibile, transmite Uniunea Naţională a Societaţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR), în contextul în care transporatorii protestează de mai multe zile.
Frecvenţa este de 3 ori mai mare decât media pentru toate tipurile de vehicule (19% vs. 6.6%). Astfel, în medie, din fiecare 100 de vehicule de transport cu masă maximă autorizată de peste 16 tone, cel puţin 19 produc accidente în trafic soldate cu pagube materiale sau, din păcate, cu vătămări corporale şi decese. Aceste accidente sunt, de regulă, de o gravitate semnificativ mai mare decât în cazul altor categorii de autovehicule.
Pe lângă frecvenţa mai ridicată, şi dauna medie despăgubită în baza poliţelor RCA pentru accidentele produse de aceste tipuri de autovehicule este semnificativ mai mare decât dauna medie înregistrată la nivelul întregului parc auto. Nu în ultimul rând, foarte multe despăgubiri se plătesc pentru accidente produse în afara ţării, mai ales că în unele state nu există limite de despăgubire pentru vătămări corporale sau deces ori chiar pentru daune materiale.
Pentru fiecare accident, asigurătorii din România plătesc, în medie, în baza poliţelor RCA despăgubiri de peste 2.240 EUR, mai mult decât în alte ţări din Europa Centrală şi de Est. Pentru comparaţie: în Ungaria, dauna medie RCA este 1.910 EUR. Acest lucru înseamnă că, pentru fiecare accident, în România se plătesc despăgubiri cu până la 17% mai mari decât în Ungaria.
Numărul accidentelor rutiere şi despăgubirile plătite ca urmare a acestora (dauna medie RCA) influenţează evoluţia primelor RCA. Chiar dacă anumiţi indicatori tehnici ce ţin de asigurările RCA publicaţi de către ASF par a se fi îmbunătăţit în ultimul timp, este important de spus că aceştia s-au aflat în “zona roşie” timp de peste 10 ani. Cu alte cuvinte, asigurările RCA au fost o cauză constantă de pierderi pentru companiile de asigurari. Ultimii ani au însemnat, totodată, şi două falimente importante ale unor asiguratori care operau preponderent pe zona RCA şi care practicau tarife subdimensionate, care nu le-au permis să îşi achite obligaţiile asumate faţă de clienţi şi păgubiţi.
Asigurările funcţionează pe principiul mutualităţii, adică toţi şoferii împart între ei riscul la care sunt expuşi. Acest lucru înseamnă că numărul accidentelor rutiere, dar şi valoarea despăgubirilor plătite la nivelul întregii pieţe influenţează costul poliţei RCA pentru toţi contributorii, chiar dacă situaţia individuală a unui şofer este pozitivă, fără accidente înregistrate.
Într-o economie de piaţă, primele RCA trebuie să reflecte riscul asumat de către companiile de asigurări, beneficiile pe care le oferă în raport cu asiguratul / păgubitul, dar şi istoricul daunalităţii pe această formă de asigurare. În România, tarifele RCA sunt “îngheţate” încă din luna aprilie a anului trecut, dar nu şi costurile cu despăgubirile. Dauna medie plătită în baza poliţelor RCA la trimestrul trei din 2023 a crescut cu circa 12% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2022. În plus, taxele şi contribuţiile achitate de către asigurători au crescut semnificativ în ultimii ani. Doar 6 asigurători locali dintr-un total de 25 de companii sunt activi pe piaţa RCA, mai arată organizaţia.
