La Paris, joi, se vor întâlni aproximativ 30 de lideri, inclusiv preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, pentru a discuta alături de Volodimir Zelenski despre intensificarea sprijinului militar, continuarea negocierilor pentru un armistiţiu în Ucraina şi implicarea aliaţilor într-un posibil acord de pace, potrivit informaţiilor furnizate de Reuters şi Associated Press.
Această reuniune, ce va începe joi dimineaţă, este al treilea summit organizat de Emmanuel Macron, în contextul unor îngrijorări legate de schimbările în politica americană faţă de Ucraina şi Europa.
În cadrul întâlnirii, agenda este vastă. Macron a afirmat miercuri seară, într-o conferinţă de presă comună cu Zelenski, că „în primul rând (vom discuta) despre sprijinul imediat pentru Ucraina. Acesta trebuie să continue, deoarece este necesar să continuăm rezistenţa”.
De asemenea, Macron a promovat o susţinere suplimentară pentru Ucraina, în valoare de 2 miliarde de euro, în sprijinul eforturilor sale militare. Zelenski a adăugat că alţi parteneri vor putea anunţa, de asemenea, noi pachete de asistenţă joi.
Summitul are ca scop consolidarea unei posibile implicări a Europei în discuţiile pentru încheierea războiului, deşi Statele Unite nu vor fi reprezentate la această întâlnire. În ciuda acestui fapt, oficialii francezi au subliniat că rezultatele summitului vor fi comunicate autorităţilor americane.
Printre subiectele discutate se află consolidarea apărării Ucrainei pentru a descuraja viitoare atacuri şi posibilele modalităţi de monitorizare a unui armistiţiu parţial, având în vedere infrastructura maritimă şi energetică, după negocierile recente dintre SUA şi Arabia Saudită.
Posibilitatea formării unei forţe de reasigurare
În cadrul discuţiilor, liderii europeni, inclusiv Macron şi premierul britanic Keir Starmer, au analizat opţiuni de securitate pentru Ucraina, mutându-se de la trimiterea de trupe către alternative din cauza restricţiilor politice şi logistice şi a posibilei opoziţii din partea Rusiei şi Statelor Unite, potrivit oficialilor citaţi de Reuters.
Un document obţinut de Reuters face referire la posibilitatea înfiinţării unei forţe de reasigurare în Ucraina, aflată la distanţă de linia frontului, „ca parte a unui viitor acord de pace şi cu sprijinul Statelor Unite”. Aceste trupe ar avea ca scop să asigure securitatea şi să prevină orice agresiune ulterioară din partea Rusiei.
Macron a subliniat că „obiectivul este de a permite Ucrainei să menţină situaţia pe teren şi să reziste agresiunii ruse, construind în acelaşi timp elemente credibile pentru această pace durabilă”.
Macron a adăugat: „Dacă ar exista din nou o agresiune generalizată împotriva teritoriului ucrainean, aceste armate ar fi, de fapt, atacate şi atunci este cadrul nostru obişnuit de angajament.”
„Soldaţii noştri, atunci când sunt angajaţi şi desfăşuraţi, sunt acolo pentru a reacţiona şi a răspunde la deciziile comandantului suprem şi, dacă sunt într-o situaţie de conflict, pentru a răspunde la aceasta”, a declarat Macron, potrivit Associated Press.
Aşteptările lui Zelenski
Zelenski a declarat că speră să primească mai multe clarificări privind ţările care se vor alătura forţei de reasigurare. „Aşteptăm nişte decizii noi şi ferme. Trebuie să avansăm în discuţiile privind garanţiile de securitate şi prezenţa în Ucraina a contingentelor partenere”, a menţionat preşedintele ucrainean.
În ceea ce priveşte opiniile liderilor europeni legate de trimiterea de trupe în Ucraina, acestea sunt împărţite. Polonia şi Italia, printre altele, au refuzat să trimită militari.
De asemenea, preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, a reiterat de mai multe ori că România nu va trimite trupe în Ucraina. „România, aşa cum a făcut şi până acum, va fi un hub logistic pentru susţinerea Ucrainei, pentru că menţinerea Ucrainei într-o situaţie stabilă este un sprijin de fapt şi pentru România. Pericolul este ţinut departe de graniţele noastre”, a declarat Bolojan săptămâna trecută la Bruxelles.
În acelaşi timp, Ucraina şi Rusia s-au acuzat reciproc miercuri de încălcarea unui armistiţiu ce viza infrastructura energetică, negociat de Statele Unite. Uniunea Europeană a anunţat că nu va ridica sancţiunile impuse Rusiei, chiar dacă Moscova a condiţionat încetarea focului în Marea Neagră de această măsură.
