Într-un moment în care relaţiile energetice dintre Europa şi Rusia au îngheţat, oficiali de la Washington şi Moscova au purtat discuţii cu privire la modul în care SUA ar putea ajuta la reluarea vânzărilor de gaze ruseşti spre Europa, au declarat pentru Reuters mai multe surse din apropierea acestui dosar.
Europa şi-a redus drastic importurile de gaze din Rusia, după debutul invaziei ruseşti din Ucraina, o decizie care i-a provocat grupului rus Gazprom pierderi de şapte miliarde de dolari în 2023, scrie Agerpres.
Preşedintele SUA, Donald Trump face presiuni pentru un acord de pace în Ucraina, ceea ce creează perspectivele pentru un dezgheţ în comerţul cu gaze.
O sursă din apropierea discuţiilor bilaterale a dezvăluit că găsirea unui nou rol pentru Moscova pe piaţa de gaze a Uniunii Europene ar putea ajuta la încheierea unui acord de pace cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin.
Chiar dacă o mare parte a Europei şi-a găsit un furnizor alternativ, există în continuare unii cumpărători de gaze ruseşti, iar oficialii din industrie spun că ar putea reveni şi alţi cumpărători după ce se va ajunge la un acord de pace.
În ceea ce priveşte Rusia, nimic nu a lovit mai mult economia decât pierderea celei mai mari părţi din piaţa europeană a gazelor. Acum Rusia acoperă 19% din cererea de gaze a Europei, faţă de 40% în urmă cu trei ani, şi livrările ruseşti constau în principal în gaze naturale lichefiate şi unele gaze livrate prin conducte via Turcia.
Potrivit Reuters, implicarea Washingtonului în reluarea vânzărilor de gaze ar putea ajuta Moscova să ocolească opoziţia politică faţă de Rusia care există în multe părţi ale Europei. De asemenea, implicarea SUA ar fi şi în beneficiul Washingtonului, oferindu-i vizibilitate şi, posibil, un anumit control, cu privire la ce cantităţi de gaze vor reveni în Europa, au dezvăluit două surse diplomatice şi o sursă de la Casa Albă.
Potrivit surselor consultate de Reuters, emisarul american Steve Witkoff şi emisarul economic special al preşedintelui Putin, Kirill Dmitriev, au purtat discuţii cu privire la gaze, în cadrul convorbirilor pentru pace.
În luna aprilie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat pentru revista franceză Le Point că Gazprom ar putea analiza vânzarea de gaze către Europa, dacă un nou proprietar ar prelua controlul asupra reţelei de conducte de gaze dintre Rusia şi Europa. Moscova este gata să îşi vândă gazele şi ştie că unele ţări europene vor în continuare să le cumpere, a spus Peskov în interviul pentru Le Point. 'Există un vânzător de gaze şi există potenţiali cumpărători', a precizat Peskov.
Cu privire la modul în care americanii ar putea să se implice, mai multe surse citate de Reuters au spus că până acum discuţiile au vizat posibilitatea ca investitorii americani să preia participaţii la gazoductul Nord Stream, care face legătura între Rusia şi Germania via Marea Baltică, sau în conducta care traversează Ucraina, sau chiar la gigantul rus Gazprom.
De asemenea, firmele americane ar putea acţiona drept cumpărători, achiziţionând gaze de la Gazprom şi livrându-le ulterior Europei, ca o modalitate pentru a calma opoziţia politică a Europei faţă de reluarea livrărilor de gaze ruseşti.
Kievul şi Washingtonul au semnat în data de 30 aprilie un acord privind mineralele, care include toate resursele naturale şi infrastructurile deţinute de Guvernul ucrainean dar care nu menţionează în mod explicit conducta de gaze.
'Dacă nivelul actual de angajament între Rusia şi SUA va continua, este foarte posibil să aibă loc o reluare a livrărilor de gaze ruseşti...implicând intermediari americani', a spus o persoană din apropierea discuţiilor.
La rândul său, Gazprom, care este interesat să îşi reia vânzările în Europa, ar putea oferi clienţilor germani contracte mai scurte pe 24 de luni şi reduceri semnificative de preţuri. Tradiţional, gigantul rus a cerut cumpărătorilor să semneze contracte care să se întindă pe mai multe decenii.
Cu toate acestea, UE se opune la ideea reluării livrărilor de gaze ruseşti, şi în plus există şi alte obstacole care trebuie depăşite. Există, de asemenea, numeroase acţiuni în justiţie cu privire la încălcarea contractelor anterioare.
În plus, gazoductul Nord Stream a fost afectat de un sabotaj în luna septembrie 2022. Trei din cele patru conducte care formează Nord Stream au fost rupte, astfel că a mai rămas o singură ţeavă prin care pot fi pompate gaze.
