Statele Unite ar putea renunţa la o retragere masivă a trupelor americane din Europa şi ar lua în calcul o reducere mult mai limitată a efectivelor militare de pe continent. În locul unei diminuări de până la 25.000 de soldaţi, estimările actuale indică retragerea a aproximativ 5.000 de militari. În acelaşi timp, flancul estic al NATO ar putea fi consolidat, într-un moment în care războiul cu Iranul evidenţiază importanţa bazelor şi infrastructurii militare americane din Europa. Informaţiile au fost publicate de Bloomberg, care citează surse familiarizate cu discuţiile de la Washington.
Schimbarea de abordare ar putea reprezenta o veste importantă pentru aliaţii europeni, îngrijoraţi în ultimele luni de perspectiva unei reduceri semnificative a prezenţei militare americane. Cea mai mare parte a eventualelor retrageri ar urma să vizeze Germania, ţara care găzduieşte cel mai mare contingent de militari americani din Europa.
În schimb, statele de pe flancul estic al NATO, aflate în apropierea Rusiei, ar putea beneficia de o prezenţă militară americană mai puternică. Unele dintre aceste ţări s-au oferit inclusiv să contribuie financiar la acoperirea costurilor.
De ce îşi schimbă Washingtonul planurile privind trupele americane din Europa
Potrivit surselor Bloomberg, reevaluarea strategiei Pentagonului are la bază mai mulţi factori. Unul dintre aceştia este creşterea bugetelor de apărare ale statelor membre NATO, care arată că europenii încep să preia o parte mai mare din responsabilitatea pentru propria securitate.
Un alt motiv important este războiul cu Iranul. Conflictul a demonstrat cât de mult depinde armata americană de bazele, infrastructura şi sprijinul logistic disponibile în Europa pentru desfăşurarea operaţiunilor militare în Orientul Mijlociu.
Deşi preşedintele Donald Trump a criticat în repetate rânduri statele europene pentru lipsa de sprijin acordat Statelor Unite şi Israelului în conflictul cu Teheranul, Washingtonul are în continuare nevoie de facilităţile militare de pe continent.
Matt Whitaker, reprezentantul Statelor Unite la NATO, a sugerat recent că nu se aşteaptă la schimbări majore în privinţa efectivelor americane din Europa.
„Avem aici multe resurse care se află exact acolo unde ne dorim”, a declarat oficialul american la începutul lunii, referindu-se la prezenţa militară a SUA pe continent. „Nu mă aştept la nimic semnificativ”, a adăugat acesta.
Decizia finală îi aparţine însă preşedintelui Donald Trump.
Când va lua Trump decizia privind retragerea militarilor americani
Revizuirea prezenţei militare americane în Europa nu a fost încă finalizată. Pentagonul analizează mai multe scenarii, iar propunerile urmează să ajungă la conducerea politică de la Washington.
Subsecretarul american al Apărării pentru politici, Elbridge Colby, urmează să îi prezinte secretarului Apărării, Pete Hegseth, un raport cu modificările propuse. În septembrie, generalul Alexus Grynkewich, comandantul suprem al Forţelor Aliate din Europa şi şeful Comandamentului European al SUA, a prezentat mai multe variante posibile echipei conduse de Colby.
Potrivit informaţiilor Bloomberg, Pete Hegseth ar urma să îi prezinte preşedintelui Donald Trump recomandările finale la 1 decembrie.
Un oficial al Pentagonului a precizat că analiza este încă în desfăşurare şi că nu există, deocamdată, o decizie oficială privind reducerea efectivelor.
Europa, presată să preia mai multă responsabilitate pentru propria apărare
Discuţiile despre reducerea trupelor americane vin pe fondul nemulţumirilor mai vechi ale administraţiei Trump privind împărţirea responsabilităţilor şi a costurilor pentru apărarea Europei.
Pete Hegseth a transmis în repetate rânduri că statele europene trebuie să investească mai mult în propriile armate şi să nu se bazeze în aceeaşi măsură pe sprijinul Washingtonului.
„America nu poate să se ocupe de apărarea Europei – sau să plătească mai mult pentru aceasta – decât o fac aliaţii noştri”, le-a transmis Hegseth partenerilor din NATO.
Oficialul american a insistat că Europa trebuie să îşi asume responsabilitatea principală pentru apărarea convenţională a continentului.
De cealaltă parte, oficialii europeni atrag atenţia că prezenţa militară americană nu reprezintă doar un avantaj pentru securitatea Europei, ci serveşte şi intereselor strategice ale Statelor Unite.
Secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a subliniat acest lucru în timpul unei vizite la Washington, la mijlocul lunii octombrie.
„Deşi uneori se spune că SUA se află în Europa pentru a aduce beneficii Europei, cred că realitatea dură este că SUA se află în Europa pentru că acest lucru le aduce beneficii lor”, a declarat oficialul britanic.
Congresul american poate limita o retragere masivă a trupelor
O eventuală reducere amplă a prezenţei militare americane este limitată şi de legislaţia adoptată de Congresul SUA.
Legea prevede că Pentagonul nu poate reduce efectivele militare din Europa sub pragul de 76.000 de soldaţi şi nu poate renunţa la baze sau retrage echipamente militare importante fără consultarea aliaţilor şi o analiză detaliată a riscurilor.
Revizuirea actuală include tocmai o astfel de evaluare, realizată de generalul Alexus Grynkewich, precum şi observaţiile transmise de partenerii NATO.
Şi rezultatul alegerilor americane de la jumătatea mandatului, desfăşurate pe 3 noiembrie, ar putea influenţa deciziile administraţiei Trump. O schimbare a raportului de forţe în Congres în favoarea democraţilor ar putea îngreuna adoptarea unor măsuri de reducere majoră a prezenţei militare americane în Europa.
Deocamdată, scenariul analizat la Washington nu mai indică o retragere masivă a trupelor americane, ci o posibilă repoziţionare a acestora. Germania ar putea pierde o parte din efective, în timp ce flancul estic al NATO ar putea deveni o prioritate mai mare în strategia militară a Statelor Unite.
