Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a decis prelungirea cu încă 30 de zile a stării de alertă privind funcţionarea Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, pe fondul nivelului scăzut al Dunării. Măsura, aplicabilă începând cu 29 octombrie 2026, vine în contextul riscului de deficit de energie electrică şi al disponibilităţii limitate a unor surse de producţie din România şi din regiune.
Hotărârea publicată în Monitorul Oficial se bazează pe evaluările Ministerului Energiei privind situaţia hidrologică şi impactul acesteia asupra sistemului energetic naţional. Potrivit documentului, condiţiile actuale nu permit repornirea Unităţilor 1 şi 2 ale centralei pe parcursul lunii noiembrie.
Datele prezentate în raport arată că, la sfârşitul lunii octombrie, debitul Dunării la intrarea în România, în zona Baziaş, a ajuns la aproximativ 1.300 de metri cubi pe secundă. La Cernavodă, nivelul apei a coborât până la minus 267 de centimetri.
Prognozele Institutului Naţional de Hidrologie indică o creştere lentă a nivelurilor în prima jumătate a lunii noiembrie, însă revenirea estimată nu este suficientă pentru reluarea funcţionării reactoarelor în condiţii corespunzătoare, potrivit Cotidianul.ro.
Menţinerea unităţilor nucleare în afara exploatării reduce cantitatea de energie disponibilă în sistem şi sporeşte presiunea asupra celorlalte capacităţi de producţie.
Potrivit estimărilor incluse în documentul CNSU, consumul naţional de electricitate ar putea atinge, în intervalele de vârf din timpul serii, aproximativ 8.500 de megawaţi. Cererea ar putea creşte suplimentar dacă temperaturile vor coborî sub valorile obişnuite pentru această perioadă.
Nici sursele alternative nu pot acoperi integral deficitul. Termocentralele pe cărbune ar putea furniza cel mult 1.200 MW, însă producţia lor este estimată, în condiţiile rezervelor limitate de combustibil, la aproximativ 900 MW.
În cazul energiei eoliene, producţia ar urma să varieze între 800 şi 1.200 MW, în timp ce aportul instalaţiilor fotovoltaice va scădea odată cu reducerea duratei zilei. Seceta afectează, de asemenea, posibilitatea hidrocentralelor de a compensa lipsa energiei nucleare.
Situaţia este complicată şi de opririle programate ale unor grupuri de producţie din statele vecine. Bulgaria are un reactor de la Kozlodui indisponibil până la 19 noiembrie, Cehia înregistrează o oprire la centrala Temelin până în decembrie, iar Ungaria desfăşoară opriri succesive la centrala nucleară Paks.
În aceste condiţii, hotărârea CNSU stabileşte că Transelectrica trebuie să adopte măsurile necesare pentru menţinerea echilibrului dintre producţie şi consum şi pentru prevenirea unei întreruperi majore a alimentării cu energie electrică.
Operatorul va urmări creşterea producţiei interne, asigurarea importurilor necesare din statele vecine şi, dacă situaţia o va impune, reducerea consumului. Totodată, echipele tehnice şi capacităţile de pompare de la Cernavodă rămân mobilizate în regim de urgenţă.
