Ceasul ticăie şi ne apropiem de următorul mare cutremur, pentru că teritoriul pe care se află România acum a fost zguduit de seisme dintotdeauna, a declarat la Prima News inginerul specializat în clădiri cu risc seismic Matei Sumbasacu.
„România este pe mai multe falii seimice, Vrancea, Banat-Crişana, Făgăraş. Cutremure au fost aici dinainte să fim noi aici temporar, dinainte să fie dacii aici. Ceasul ticăie, ne apropiem de următorul mare cutremur, dar aceste mici cutremure ajută, sunt o reamintire sănătoasă că nimeni nu face excepţie de la riscul seismic în România”, a spus Sumbasacu.
El a amintit siuaţia unor clădiri din ţară, care au trecut prin cutremurul din 1977 şi, în loc să fie consolidate de dictatura comunistă, au fost doar cosmetizate.
„Cosmetizările sunt foarte rele pentru cutremure, ascund problemele şi le dau oamenilor un fals sentiment de siguranţă. Ne trebuie nişte eroi în administraţie ca să pornească acest bulgăr, să rezolvăm problema consolidărilor. Orice clădire consolidată înseamnă nişte oameni puşi în siguranţă”, a subliniat inginerul.
El a precizat că procesul de consolidare va dura foarte mult timp, adică vreo câteva zeci de ani, dar că este bine că s-a pornit la drum, măcar prin evaluarea vizuală a clădirilor în prima fază.
Evaluare vizuală despre care, din păcate, primarul oraşului Arad, Călin Bibarţ, crede că este neştiinţifică, deşi ea se face în baza unor norme stabilite de experţi din Facultatea de Construcţii din Bucureşti.
„Noi lucrăm acum cu o comisie din primărie pentru inventarierea clădirilor cu risc seismic, dar nu sunt expertize tehnice, ci vizuale”, a spus primarul.
El a arătat că autorităţile locale din Arad sunt îngrijorate cel mai tare că seismele din ce în ce mai puternice din zonă ar putea pune la pământ clădirile vechi din oraş, unele construite începând cu anul 1850.
„Sunt oameni care nu-şi îngrijesc casele vechi. Bugetele locale nu vor putea suporta consolidări de clădiri private din banii lor”, a adăugat Bibarţ.
Nici în Timiş lucrurile nu stau mult mai bine, pentru că autorităţile de acolo cred că judeţul este relativ ferit de cutremure, deşi se află în apropierea faliei Banat-Crişana.
Alin Nica, preşedintele CJ Timiş, recunoaşte, totuşi, că Timişoara este municipiul cu cele mai multe clădiri istorice din România – 14.000, multe cu risc seismic.
Aflat în apropierea faliei din Făgăraş, judeţul Sibiu are parte de autorităţi la fel de indiferente la seisme, lista clădirilor cu probleme nefiind încă livrată autorităţilor centrale.
„Noi am trimis lista la Inspectoratul de Stat în Construcţii, nu înţeleg de ce nu apar datele. Vom face o simulare să vedem cât de pregătiţi suntem”, se arată mirat Mircea Creţu, prefectul judeţului Sibiu.
Din fericire, în Argeş lucrurile par să stea puţin mai bine, dar asta nu mulţumită decidenţilor locali, ci doar istoriei.
„Piteştiul nu mai are foarte multe clădiri istorice din păcate, multe fiind construite după 1978, ceea ce ne uşurează munca. Ne concentrăm pe şcoli şi pe instituţiile de uz public, le-am solicitat primăriilor din judeţ să facă liste cu clădirile cu probleme. Se doreşte ca prin fonduri europene şi prin fondurile de la Ministerul Dezvoltării să fie consolidate clădirile care au nevoie. Deja sunt câteva în ţară aflate în proces de consolidare. E mai complicat când intervine proprietatea privată. Proprietarii sunt foarte reticenţi la consolidare, oameni bătrâni, comozi, care nu vor să se mute”, a arătat prefectul judeţului Argeş, Radu Perianu.
