Parlamentul intră în sesiune extraordinară săptămâna aceasta, cu mai multe proiecte importante pe agenda Senatului şi a Camerei Deputaţilor. Printre acestea se află legi asumate prin PNRR, modificarea legii ANI şi proiectul privind admiterea la liceu. Legea salarizării rămâne însă în blocaj, iar timpul pentru adoptarea acesteia este limitat.
Senatul a fost convocat în sesiune extraordinară în perioada 24-26 august. Printre proiectele care urmează să fie dezbătute se află Legea hidrogenului, considerată un jalon important pentru îndeplinirea angajamentelor asumate prin PNRR.
Proiectul urmăreşte integrarea hidrogenului produs din surse regenerabile şi cu emisii reduse de carbon în industrie şi transporturi, contribuind la completarea cadrului legislativ pentru promovarea energiei verzi.
„Legea hidrogenului (Jalonul 126) figurează explicit pe lista reformelor restante necesare pentru aprobarea cererii de plată numărul 5 din PNRR, depusă recent de România, a cărei miză financiară este de 2,84 miliarde de euro”, arăta Abrudean.
ANI şi admiterea la liceu, dezbătute de deputaţi
Şi Camera Deputaţilor a fost convocată în sesiune extraordinară săptămâna aceasta. Pe agenda parlamentarilor se află reexaminarea legii ANI, după decizia Curţii Constituţionale, dar şi proiectele referitoare la examenul de admitere la liceu.
Mai multe iniţiative legislative propun organizarea unui examen de admitere la liceu, separat de Evaluarea Naţională. Proiectele vor fi analizate mai întâi în comisia de învăţământ, înainte de a ajunge la votul din plen.
Salarizarea, în continuare fără acord
Legea salarizării rămâne principalul punct de blocaj. Proiectul reprezintă un jalon în PNRR şi ar trebui adoptat până la finalul lunii august, însă partidele din fosta coaliţie nu au ajuns încă la un acord.
Premierul interimar Ilie Bolojan a anunţat că PNL va susţine legea la vot, dar a atras atenţia că anumite solicitări nu pot fi acoperite. În paralel, sindicatele din educaţie resping propunerea privind salarizarea personalului din învăţământ.
„Deşi unele dintre corecţiile prezentate răspund parţial problemelor semnalate de către federaţiile sindicale, acestea nu schimbă problema de fond a proiectului: nivelul coeficienţilor de ierarhizare şi poziţionarea personalului didactic în noua grilă”, adaugă liderii sindicali.
