Ţările Uniunii Europene trebuie să îşi trimită sistemele antirachetă pentru a consolida apărarea aeriană a Ucrainei în timp ce Rusia îi bombardează oraşele, a declarat joi şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, avertizând că Europa nu se poate baza doar pe Statele Unite pentru a ajuta Kievul, relatează Reuters.
La mai bine de doi ani de la invazia la scară largă a Rusiei, Ucraina se confruntă cu o lipsă acută de muniţie, în condiţiile în care finanţarea vitală din partea SUA a fost blocată de luni de zile de republicanii din Congres, iar UE nu a reuşit să livreze la timp suficiente muniţii.
"Avem sisteme Patriot, avem sisteme antirachetă. Trebuie să le (scoatem (din) cazărmile noastre, unde se află pentru orice eventualitate, şi să le trimitem în Ucraina, unde războiul face ravagii", a declarat Josep Borrell, şeful politicii externe a UE, în cadrul unei reuniuni a miniştrilor de externe din cadrul Grupului celor Şapte (G7, grupul celor mai puternice economii democratice), desfăşurată pe insula Capri, în Italia.
"În caz contrar, sistemul de electricitate din Ucraina va fi distrus. Şi nicio ţară nu poate lupta fără a avea electricitate acasă, în fabrici, online, pentru orice", a adăugat el.
Apărarea antiaeriană a Ucrainei este o problemă cheie pentru miniştrii reuniţi în Italia, după ce miercuri Germania a făcut apel la Uniunea Europeană şi NATO să facă mai mult pentru a ajuta Kievul.
"Sunt sigur că vom face acest lucru, dar trebuie să fie făcut rapid", a declarat Borrell, adăugând că regretă că "politica internă" din SUA întârzie un pachet de ajutor foarte necesar pentru Ucraina în valoare de 60,84 miliarde de dolari.
"Nu ne putem baza doar pe SUA. Trebuie să ne asumăm (propria) responsabilitate şi să nu mai spunem: Oh, SUA se va descurca", a punctat Borrell.
UCRAINA RISCĂ SĂ FIE ÎNFRÂNTĂ
Miniştrii de externe ai marilor puteri din G7 (SUA, Canada, Marea Britanie, Italia, Germania, Franţa şi Japonia) au avertizat joi că Ucraina riscă să fie înfrântă de Rusia, dacă nu primeşte mai multă apărare aeriană, în timp ce Kievul a cerut o schimbare a strategiei occidentale faţă de acest război.
Miniştrii G7 au început a doua zi de discuţii pe insula italiană Capri discutând despre criza din Orientul Mijlociu, dar şi-au îndreptat atenţia către Ucraina după-amiază, când li s-au alăturat şeful NATO şi ministrul de externe al Ucrainei.
Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba s-a plâns că Occidentul are o atitudine diferită faţă de ţara sa, în comparaţie cu atitudinea faţă de Israel, menţionând că atunci când Iranul a lansat sâmbătă rachete şi drone spre Israel, forţele americane, britanice şi franceze au ajutat la doborârea acestora. "Sarcina noastră astăzi este de a găsi o modalitate prin care partenerii noştri să conceapă un mecanism, o modalitate care să ne permită şi nouă să evităm moartea şi distrugerea în Ucraina", a spus Kuleba.
Disputele politice interne din SUA au întârziat livrarea unui ajutor extrem de necesar pentru Ucraina, în valoare de 60,84 miliarde de dolari, dar Camera Reprezentanţilor din SUA ar putea în sfârşit să voteze pachetul în acest weekend, aducând o oarecare speranţă pentru miniştrii G7.
"În aceste vremuri turbulente, este un semn de speranţă faptul că există acum semnale din partea republicanilor din SUA că sprijinul pentru Ucraina poate fi continuat intens", a declarat ministrul german de externe Annalena Baerbock.
Kuleba a declarat că speră să obţină promisiuni imediate în această săptămână cu privire la livrarea mai multor sisteme de apărare antiaeriană Patriot şi SAMP/T, precum şi noi sancţiuni occidentale care vizează producţia de drone militare a Iranului, care sunt exportate în Rusia.
