Conform unei decizii a Uniunii Europene, importurile de gaze naturale din Rusia vor înceta complet începând cu 1 ianuarie 2028.
Deşi Moscova afirmă că Serbia ar putea continua să achiziţioneze gaze ruseşti ca urmare a faptului că nu este membră a UE, guvernul bulgar a indicat că ar putea opri tranzitul prin Bulgaria, prin care gazele ajung în Serbia prin conducta Turkish Stream, în următorii ani.
Acest lucru ar reprezenta un risc grav pentru securitatea aprovizionării, întrucât peste 80 % din necesarul de gaz al ţării provine din surse ruseşti, scrie portalul maghiar vajma.info.
UE a redus treptat importurile de gaze ruseşti începând din 2022: volumul anual a scăzut de la 150 de miliarde de metri cubi înainte de război la 50 de miliarde de metri cubi în prezent.
Sursele de energie ruseşti au fost înlocuite în principal cu gaz natural lichefiat (GNL) norvegian şi american, care iniţial era mai scump, dar a devenit din ce în ce mai competitiv odată cu descoperirea de noi zăcăminte.
Deşi Serbia a construit interconectorul bulgaro-sârb la sfârşitul anului 2023, acest lucru a dus doar la o diversificare de 15%. Se preconizează că actualele importuri de 400 de milioane de metri cubi din Azerbaidjan vor creşte la un miliard până în 2030, dar acest lucru ar fi totuşi insuficient pentru a satisface cererea anuală preconizată de patru miliarde de metri cubi.
Deşi Sofia a ridicat perspectiva încetării tranzitului de gaze ruseşti, în acelaşi timp se pregăteşte să-şi extindă capacităţile de transport ca parte a strategiei sale energetice.
Ministrul bulgar al energiei a anunţat că capacitatea conductei sârbo-bulgare va fi mărită de la 1,8 la 3,2 miliarde de metri cubi până în 2028.
Dacă acest proiect va fi realizat, ar putea acoperi întregul consum actual al Serbiei, dar Belgradul nu a luat încă o decizie cu privire la aderare.
În timpul vizitei sale la Belgrad săptămâna trecută, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a încurajat Serbia să participe la mecanismul comun de achiziţie de gaze al UE.
România ar putea fi soluţia pe termen lung
Conectarea gazieră româno-sârbă ar putea fi finalizată până în 2026, cu o investiţie de aproximativ 12 milioane de euro.
Câmpul Neptun Deep, situat în largul coastelor României, este în prezent cel mai mare zăcământ de gaze naturale din UE, a cărui exploatare ar putea fi benefică şi pentru Serbia, deoarece ar oferi gaze naturale transportate prin conducte la un preţ mai mic decât GNL.
Cu toate acestea, capacitatea planificată de 1,6 miliarde de metri cubi este limitată: dacă aceasta ar putea fi mărită în viitor, întreaga cerere anuală a Serbiei ar putea fi acoperită din această sursă.
