Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a aprobat Planul de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2027-2036, precum şi programul de transformare şi dezvoltare a forţelor armate până în 2044. Documentele stabilesc direcţiile pentru modernizarea Armatei şi pentru dezvoltarea unor noi capabilităţi militare, în contextul schimbărilor din regiune şi al noilor riscuri de securitate.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, planul de înzestrare urmăreşte să pună în acord necesarul de echipamente militare cu banii alocaţi apărării în următorii ani. În acelaşi timp, România îşi propune să consolideze capacităţile militare existente şi să dezvolte unele noi, care să fie mai flexibile şi mai uşor de mobilizat.
Deciziile au fost luate în cadrul unei şedinţe CSAT în care au fost analizate măsuri pentru creşterea capacităţii operaţionale a Armatei României şi adaptarea planificării militare la actualul context de securitate.
România trebuie să ajungă la 5% din PIB pentru apărare până în 2035
Unul dintre obiectivele prevăzute în plan este respectarea angajamentului asumat de România la Summitul NATO de la Haga, din 2025. Ţara noastră s-a angajat ca, până în 2035, să ajungă la o alocare echivalentă cu 5% din PIB pentru apărare şi domeniile asociate.
Din această sumă, 3,5% din PIB ar urma să fie destinat cheltuielilor propriu-zise pentru apărare, iar 1,5% pentru cheltuieli legate de securitate şi apărare.
Administraţia Prezidenţială susţine că majorarea bugetului pentru apărare poate reprezenta şi o oportunitate pentru industria militară din România. Companiile din domeniu ar putea investi în tehnologii noi şi ar putea atrage expertiză şi parteneriate cu producători internaţionali.
Armata României, plan de transformare până în 2044
CSAT a aprobat şi un program care stabileşte direcţiile de dezvoltare şi înzestrare a Armatei până în anul 2044. Acesta pune în aplicare recomandările din Analiza Strategică a Apărării, document aprobat de CSAT în 2025.
Programul urmăreşte creşterea capacităţii Armatei de a răspunde unor ameninţări la adresa teritoriului şi suveranităţii României, dar şi îndeplinirea responsabilităţilor asumate în cadrul apărării colective NATO.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, creşterea capacităţii de luptă presupune investiţii suficiente nu doar în echipamente şi tehnică militară, ci şi în operarea acestora şi în pregătirea militarilor.
Prin cele două documente aprobate, CSAT stabileşte direcţiile principale pentru modernizarea Armatei României în următoarele două decenii, cu accent pe dotare, mobilitate, pregătire şi capacitatea de reacţie în faţa noilor ameninţări de securitate.
