România urmăreşte să obţină o cotă din pachetul de acţiuni al Gastrade, consorţiul care administrează FSRU Alexandroupoli. Mai precis, această ţară balcanică îşi propune să achiziţioneze 10% din capitalul social al companiei care a dezvoltat şi va opera noua unitate plutitoare de „primire” a navelor cu GNL, scrie Insider.gr preluat de Rador Radio România şi Profit.ro.
Scenariul cel mai probabil este ca participarea ţării la FSRU să aibă loc prin intermediul companiei de stat Transgaz, care administrează sistemul de transport al gazelor naturale din România. Poziţia celor 5 acţionari existenţi este pozitivă faţă de perspectiva extinderii parteneriatului, ceea ce înseamnă că, dacă nu se întâmplă ceva neprevăzut, formatul va fi extins, prin includerea unui al şaselea participant.
Într-un astfel de caz, România va fi a doua ţară balcanică – după Bulgaria prin Bulgartransgaz – care va participa cu capital la acest proiect, fapt care arată importanţa noii unităţi plutitoare pentru asigurarea diversificării surselor de alimentare cu gaze naturale pentru întreaga Europă de Sud-Est.
Se reaminteşte că ceilalţi patru acţionari ai Gastrade sunt Elmina Kopelouzou şi companiile elene DESFA, DEPA Emporias şi GasLog, fiecare deţinând 20% din companie. Dacă intrarea României va avea loc, atunci cota de 10% pe care această ţară o va dobândi va proveni din reducerea în mod egal a pachetului de acţiuni deţinut de actualii acţionari.
Intrarea în funcţiune a platformei GNL
Infrastructura GNL de la Alexandroupoli va fi pusă în funcţiune în scop comercial la sfârşitul acestei luni. Ultimele lucrări de construcţie au fost finalizate, astfel încât totul este pregătit pentru „debutul” comercial al proiectului. Se reaminteşte că testele de probă au început pe 16 februarie, odată cu sosirea primei cantităţi de GNL, livrată de către DEPA Emporias, care face parte din acţionariatul Gastrade.
Conform declaraţiilor recente ale unui director al Gastrade pentru site-ul LNG Prime, a fost programată prima navă încărcată cu GNL în vederea operării comerciale a platformei. GNL-ul va ajunge la mijlocul lunii mai, urmând a fi livrat apoi în sistemul grecesc de unde va fi transportat către beneficiari, după ce gazul natural va fi mai întâi regazificat.
Infrastructura constă dintr-o unitate plutitoare de stocare şi regazificare a gazelor naturale, ancorată permanent la 17,6 km sud-vest de portul Alexandroupoli. Are o capacitate de stocare GNL de până la 170.000 de metri cubi şi o capacitate de regazificare de 22,7 milioane de metri cubi pe zi (8,3 miliarde m.c. pe an).
Odată cu începerea funcţionării, Grecia va dobândi o a doua „poartă de intrare” a gazului lichefiat, după terminalul de la Revythoussa, iar acest fapt va spori diversificarea surselor de energie şi a furnizorilor de gaze naturale.
„Coridorul vertical” – pe masa discuţiilor
Perspectivele de export ale celor două terminale, dar şi transformarea Greciei într-un hub de tranzit al gazelor către regiunea mai largă vor dobândi o dinamică şi mai mare în cazul implementării „Coridorului Vertical”. Coridorul Vertical vizează crearea unei „rute de aprovizionare” cu gaze – pentru cantităţi de până la 10 miliarde de metri cubi (bcm) pe an – rută care va începe din Grecia şi va ajunge în Slovacia (tronsonul vestic) şi Ucraina (tronsonul estic).
Pe lângă cele trei ţări mai sus menţionate, la iniţiativă participă şi Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia şi Moldova. De notat faptul că sistemul naţional de gaze al Greciei nu are nevoie de nicio modernizare, pentru a fi prima „veriga” din lanţul Coridorului Vertical.
În ceea ce priveşte restul ţărilor implicate, chiar dacă în principiu vor valorifica de asemenea sistemele lor naţionale, este nevoie de realizarea unor lucrări punctuale de modernizare pentru a ajunge la capacitatea de a transporta 10 bcm de gaze. În acest context, Testele de piaţă realizate periodic de cele opt ţări pentru a înregistra interesul investitorilor faţă de realizarea investiţiilor respective, vor fi efectuate în mod coordonat de această dată pe perioada verii.
Finanţare europeană
Scopul este ca un „jucător” de pe piaţă să poată depune oferte angajante pentru întregul traseu de care este interesat, astfel încât, de exemplu, să poată transporta în Slovacia gazul pe care îl va importa prin Grecia. Testele de piaţă coordonate vor fi depuse la Bruxelles, marţi, 16 aprilie – în marja reuniunii informale a miniştrilor energiei – pentru a constata progresele care au fost înregistrate pentru pregătirea acestora.
Costul lucrărilor de modernizare necesare pentru tot „Coridorul Vertical” sunt estimate la 450 de milioane de euro. Dintre aceste fonduri, aproximativ 200 de milioane sunt necesare pentru proiecte în Bulgaria, în timp ce lucrări de modernizare vor fi necesare şi pe tronsonul vestic (România, Ungaria, Slovacia).
Scopul este obţinerea unei finanţări de 50% din fonduri europene, iar orizontul de timp stabilit pentru finalizarea acestora este de aproximativ un an.
