Risipa alimentară rămâne o problemă majoră în România, cu impact asupra mediului, economiei şi societăţii. Milioane de tone de alimente sunt aruncate anual, în timp ce o parte semnificativă a populaţiei se confruntă cu sărăcia. Specialiştii cer măsuri urgente şi schimbări de comportament.
Potrivit datelor prezentate de Federaţia Băncilor pentru Alimente din România, în România sunt irosite anual peste 3,4 milioane de tone de alimente, un fenomen cu implicaţii mult mai profunde decât pare la prima vedere.
„Când vorbim despre risipa alimentară, prima imagine care ne vine în minte este, adesea, o farfurie pe jumătate plină aruncată la gunoi sau un produs uitat în spatele frigiderului. Însă realitatea este mult mai profundă. Reducerea risipei nu înseamnă doar salvarea alimentelor, ci are efecte asupra mediului, economiei şi echilibrului social”.
Impactul asupra mediului este direct, deoarece fiecare aliment aruncat înseamnă pierderea resurselor utilizate pentru producerea sa.
„Atunci când aruncăm un aliment, nu irosim doar produsul finit, ci şi apa, solul, energia şi munca implicate în întregul proces, de la producţie la transport. Prevenirea pierderilor alimentare este un pas concret în reducerea poluării şi protejarea mediului”, se arată în comunicatul transmis de FBAR.
Fenomenul evidenţiază şi un paradox social major. Deşi cantităţi uriaşe de hrană sunt irosite, numeroase comunităţi se confruntă cu lipsa alimentelor, iar peste 27% din populaţie este expusă riscului de sărăcie şi excluziune socială.
„Trăim un paradox dureros: în timp ce peste 3,4 milioane de tone de hrană sunt irosite anual, există comunităţi pentru care accesul la alimente rămâne o provocare zilnică”.
Pe lângă impactul social şi de mediu, reducerea risipei alimentare poate aduce beneficii economice importante, contribuind la eficientizarea lanţului agroalimentar. Companiile pot sprijini acest proces prin donaţii, în baza legislaţiei care oferă facilităţi fiscale.
Specialiştii subliniază că schimbarea începe la nivel individual, prin planificarea cumpărăturilor, organizarea alimentelor şi evitarea risipei zilnice.
Sursă foto: yerun.eu
