Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, anunţă că necesarul brut de finanţare al României ar putea scădea cu aproximativ 31 de miliarde de lei în 2027, până la 248 de miliarde de lei. Oficialul avertizează însă că menţinerea acestei direcţii depinde de reducerea deficitului şi de un buget construit pe baze realiste.
Potrivit ministrului, necesarul total de finanţare pentru 2026 este estimat la aproximativ 279 de miliarde de lei. Din această sumă, 130 de miliarde de lei sunt destinate acoperirii deficitului bugetar, în timp ce alte 149 de miliarde de lei reprezintă împrumuturi mai vechi care ajung la scadenţă.
„Cu alte cuvinte, mai mult de jumătate din sumele pe care statul trebuie să le plătească în 2026 sunt destinate plăţii datoriilor vechi. Pentru a le rambursa, statul contractează alte împrumuturi, ceea ce reprezintă „rostogolirea datoriei”. De aceea continuăm să ne împrumutăm chiar şi atunci când reducem deficitul”, menţionează ministrul Finanţelor.
De unde provin datoriile pe care România trebuie să le ramburseze în 2026
Alexandru Nazare precizează că aproximativ 71 de miliarde de lei din datoria scadentă în 2026 provin din împrumuturi contractate în 2024 şi 2025. Peste 35 de miliarde de lei au fost atrase numai în primul semestru din 2025.
Ministrul explică faptul că, pentru a acoperi nevoile de finanţare din perioadele respective, statul a apelat într-o măsură mai mare la împrumuturi pe termen scurt, ceea ce a concentrat obligaţiile de rambursare în acest an.
„Acestea au acoperit nevoile de atunci, dar au concentrat obligaţii de rambursare în 2026. De aceea, presiunea dobânzilor din acest an nu poate fi pusă doar pe seama finanţării deficitului din 2026”, afirmă Alexandru Nazare.
Ce condiţii pune ministrul pentru reducerea costurilor de finanţare
Pentru 2027, necesarul brut de finanţare este estimat la aproximativ 248 de miliarde de lei. Nazare subliniază însă că proiecţia nu este definitivă şi va fi actualizată în funcţie de execuţia bugetară din 2026 şi de forma finală a bugetului pentru anul viitor.
Ministrul susţine că viitorul buget trebuie să prevadă venituri realiste, cheltuieli acoperite şi investiţii prioritizate în funcţie de efectele asupra economiei.
Totodată, respectarea angajamentelor fiscale este importantă pentru menţinerea ratingului de ţară şi pentru reducerea costurilor de împrumut.
„Cu cât limităm acumularea de datorie şi costul dobânzilor, cu atât păstrăm mai multe resurse pentru dezvoltare. Reducerea deficitului înseamnă şi protejarea capacităţii generaţiilor următoare de a decide ce construiesc, nu doar ce datorii plătesc”, subliniază ministrul Finanţelor.







