România se pregăteşte pentru unul dintre cele mai importante momente financiare ale anului. Vineri, agenţia internaţională de rating Fitch va anunţa dacă menţine calificativul suveran al ţării sau dacă decide retrogradarea la categoria „junk”, rezervată statelor considerate nerecomandate pentru investiţii. În opinia consultantului financiar Adrian Negrescu, verdictul este extrem de dificil de anticipat, pe fondul tensiunilor politice din ultimele luni şi al incertitudinilor privind evoluţia finanţelor publice.
Într-o analiză publicată pe pagina sa de Facebook, specialistul susţine că decizia agenţiei este influenţată nu doar de cifrele economice, ci şi de climatul politic din România.
„Vineri va fi o zi decisivă pentru România. Agenţia Fitch urmează să anunţe dacă coboară ratingul României la categoria junk. E o decizie pe muchie de cuţit, în ultima perioadă şansele de retrogradare crescând pe măsură ce criza politică s-a adâncit. Până acum o lună, experţii străini priveau criza politică de la Bucureşti ca pe o 'ploaie de vară', o criză soft pe care o evaluau cu un risc mediu, convinşi fiind că politicienii vor rezolva rapid problema. Timpul a trecut şi, din păcate, indecizia de pe scena politică s-a accentuat, iar temerile experţilor au crescut, mai cu seamă că ideea alegerilor anticipate a trecut în prim-plan”, a afirmat Adrian Negrescu.
Consultantul explică faptul că, din perspectiva agenţiilor de rating, prelungirea blocajului politic ridică semne de întrebare privind capacitatea autorităţilor de a respecta angajamentele asumate pentru reducerea deficitului bugetar şi stabilizarea finanţelor publice.
Deşi execuţia bugetară din primul semestru indică o evoluţie favorabilă, cu un deficit redus la 41 de miliarde de lei, echivalentul a 2% din PIB, comparativ cu 69,8 miliarde de lei şi 3,64% din PIB în aceeaşi perioadă a anului trecut, Negrescu consideră că investitorii şi agenţiile internaţionale privesc dincolo de aceste rezultate.
„Să nu uităm că România a funcţionat aproape tot primul trimestru fără buget aprobat. Inflaţia a fost mai mare decât cea prevăzută în buget, iar cheltuielile de capital finanţate naţional au fost reduse, ceea ce a influenţat în sens pozitiv deficitul, dar a slăbit calitatea creşterii. Dincolo de deficit, un mare semn de întrebare îl reprezintă datoria publică. Planul fiscal pe şapte ani, agreat la nivel european, prevedea datoria generală a administraţiei publice la 55,7% din PIB în 2025, 58,5% în 2026 şi 60,6% în 2027. Ultima traiectorie a Comisiei Europene arată 59,3%, 61,6% şi 63,4%. Diferenţa persistentă de aproximativ 3 puncte procentuale din PIB afectează percepţia agenţiilor de rating legată de stabilizarea datoriei pe termen mediu”, a explicat consultantul.
În analiza sa, Adrian Negrescu atrage atenţia şi asupra impactului pe care l-ar putea avea noua lege a salarizării unitare. Dacă proiectul va fi adoptat în forma discutată în prezent, cheltuielile permanente ale statului ar urma să crească cu aproximativ 12 miliarde de lei anual începând din 2027. În cazul unor concesii suplimentare în urma negocierilor cu sindicatele, factura salarială ar putea deveni şi mai mare.
„Dacă se va ceda la presiunea sindicală, se poate ajunge la un plus de 20 de miliarde de lei la factura salariilor bugetare ceea ce riscă să facă ţinta de deficit din 2027 aproape imposibil de atins. Fitch, Moody's şi S&P privesc cu atenţie şi îngrijorare la acest potenţial derapaj financiar la fel cum percep şi discuţiile asumate de o serie de partide politice care cer, sus şi tare, reducerea taxelor. O asemenea decizie, de reducere a fiscalităţii fără studii de impact, fără ca economia să poată să compenseze eventualele pierderi financiare ale statului reprezintă un motiv pentru care neîncrederea agenţiilor în situaţia de la Bucureşti s-a accentuat în această vară în ciuda eforturilor lui Alexandru Nazare şi ale BNR în a le explica că 'joaca de-a promisiunile cu iz electoral' este doar imagine, poziţionare politică şi că are şanse mici de a deveni realitate”, a scris acesta.
Potrivit consultantului, Fitch are la dispoziţie mai multe scenarii: menţinerea actualului rating BBB- cu perspectivă negativă, păstrarea calificativului şi introducerea acestuia sub supraveghere negativă (Rating Watch Negative) sau retrogradarea la categoria BB+, cu perspectivă stabilă ori negativă.
Negrescu consideră că agenţia ar putea alege şi o soluţie de compromis, amânând o eventuală decizie nefavorabilă şi invocând îmbunătăţirea execuţiei bugetare din prima jumătate a anului şi stabilitatea relativă a pieţelor financiare. Totuşi, avertizează că o retrogradare la categoria „junk” ar putea avea efecte în lanţ, crescând costurile de împrumut ale statului şi influenţând atât sectorul bancar, cât şi economia în ansamblu.
În prezent, toate cele trei mari agenţii internaţionale de rating – S&P Global Ratings, Moody's şi Fitch – menţin perspectiva „negativă” asupra ratingului suveran al României, ceea ce plasează ţara la un singur pas de pierderea statutului de destinaţie recomandată pentru investiţii.
