,,România Educată este proiectul meu de suflet", a spus Klaus Iohannis, la ceremonia fastuoasă în care a promulgat noile legi ale educaţiei. 7 ani s-a lucrat la aceste documente. Educaţia va fi reformată din temelii, promite preşedintele. Apar noi evaluări la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a şi se schimbă modul de admitere la liceu, dar şi examenul de bacalaureat.
De la instalarea la Cotroceni a lui Klaus Iohannis, pe la ministerul educatiei s-au perindat nici mai mult, nici mai puţin de zece miniştrii ai Educaţiei. Asta fără să-i numărăm pe cei interimari. Practic,din nouă ani de mandate, Iohannis a lucrat şapte ani la proiectul său de suflet, România Educată.
În mod ironic, legile care se doresc a reforma sstemul educational au fost adoptate în anul cu cel mai mic buget pentru educaţie ca procent din pib - doar 2,1%. Iar legea care spune că alocarea ar trebui să fie de 6% din PIB a fost amânată, pentru al 12-lea an consecutiv. Bani putini, educatie pe măsură. Lipsa banilor se vede în rezultatele elevilor de la evaluarea naţională şi bacalaureat, spun specialistii in educaţie.
Noile legi ale educaţiei aflate sub umbrela proiectului România Educată aduc mai multe reforme. Apar evaluări noi, la finalul clasei a II-a, a IV-a şi a VI-a, la română şi matematică. Liceele de top din ţară îşi vor putea organiza propriile concursuri de admitere. . Această măsură a fost definită ca fiind discriminatorie de specialiştii în educaţie, mai ales pentru elevii din mediul rural.
Există însă şi lucruri bune în noile legi ale Educaţiei. Va apărea şi bacalaureatul tehnologic, în care elevii vor susţine o probă din profilul opus celui urmat. Adică la uman vor da examen din matematică, fizică sau chimie, iar cei de la real, la alegere din istorie, geografie, logică, Durata studiilor doctorale creşte de la 3 la 4 ani. Pe hartie multe schimbări par de bun augur. Trebuie însă aplicate pentru a li se putea vedea efectele.
Momentan, România este pe primul loc în Uniunea Europeană după rata abandonului şcolar. În 2022, ponderea tinerilor care au părăsit sistemul de educaţie şi formare a fost de 16%. Media Uniunii Europene a fost de 10%.
