Pe măsură ce anul 2023 se apropie de sfârşit, o privire retrospectivă asupra lui pe plan extern dezvăluie o lume frământată şi greu încercată, de la războiul dintre Israel şi Hamas la cutremurele care au lovit Marocul şi Turcia, contraofensiva ucraineană eşuată şi greva de proporţii de la Hollywood. AFP trece în revistă zece evenimente-cheie care s-au petrecut în lume în 2023.
RĂZBOIUL DINTRE ISRAEL ŞI HAMAS
La 7 octombrie, comandouri ale mişcării islamiste Hamas se infiltrează în sudul Israelului din Fâşia Gaza şi efectuează o serie de masacre în localităţile de frontieră şi la un festival de muzică. În jur de 1.140 de persoane, majoritatea civili, au fost ucise de partea israeliană, potrivit unui bilanţ realizat de AFP pe baza ultimelor cifre oficiale israeliene.
Poliţia israeliană a anunţat la jumătatea lunii noiembrie că investighează posibile violenţe sexuale, inclusiv violuri în grup şi mutilări de cadavre.
Acest atac asupra civililor, de o amploare şi cu o violenţă fără precedent de la crearea Israelului în 1948, provoacă alarmă în ţară şi în afara ei. Aproximativ 250 de ostatici şi cadavre au fost transportate în Gaza, inclusiv zeci de copii şi persoane în vârstă de peste 80 de ani.
Determinată să "elimine" Hamas, clasificată drept organizaţie teroristă de către Statele Unite, UE şi Israel, armata israeliană a ripostat cu bombardamente masive asupra teritoriului palestinian şi a îndemnat civilii să fugă spre sud. La 27 octombrie, aceasta a lansat operaţiuni terestre în nord, preluând treptat controlul.
Intensitatea loviturilor şi amploarea distrugerilor au provocat critici şi îngrijorări la nivel internaţional cu privire la soarta populaţiei civile palestiniene, privată de apă, electricitate, alimente şi medicamente din cauza asediului total impus de Israel.
Ajutorul umanitar ajunge în enclavă odată cu intrarea în vigoare a unui armistiţiu, la 24 noiembrie, dar rămâne lamentabil de insuficient, conform agenţiilor ONU. În timpul celor şapte zile de încetare a focului, 105 ostatici au fost eliberaţi, dintre care 80 de israelieni sau cu dublă cetăţenie, în schimbul a 240 de deţinuţi palestinieni. Potrivit autorităţilor israeliene, 129 de ostatici răpiţi la 7 octombrie sunt încă reţinuţi în Gaza. În jur de douăzeci sunt presupuşi morţi.
Ostilităţile au fost reluate la 1 decembrie. În zilele următoare, loviturile israeliene şi luptele terestre s-au extins în sudul Fâşiei Gaza, în special în marele oraş Khan Younis.
Având în vedere numărul foarte mare de civili palestinieni ucişi, preşedintele american Joe Biden a vorbit pentru prima dată despre bombardamentele "nediscriminatorii" asupra Gaza şi despre o posibilă "erodare" a sprijinului internaţional pentru Israel, care, la rândul său, a avertizat că războiul va dura mult timp, "mai mult de câteva luni".
Bombardamentele asupra teritoriului s-au soldat cu aproape 20.000 de morţi, în marea lor majoritate femei, copii şi adolescenţi, potrivit guvernului Hamas. Cam 85% din populaţie a fost strămutată, potrivit ONU.
CONTRAOFENSIVA DIFICILĂ A UCRAINEI
În ianuarie, armata rusă, întărită de 300.000 de rezervişti şi susţinută de paramilitarii din grupul Wagner, a trecut din nou la atac, în special în Donbas, în estul Ucrainei. În mai, Moscova a revendicat Bahmut, după cea mai lungă şi sângeroasă bătălie de la începutul invaziei ruseşti, la 24 februarie 2022.
Contraofensiva Kievului, atât de aşteptată de aliaţii săi occidentali, a fost lansată la începutul lunii iunie, în încercarea de a recuceri teritoriile ocupate de Moscova, Dar s-a lovit de apărarea solidă a Rusiei. În ciuda ajutorului militar occidental de miliarde de dolari, armata ucraineană nu a reuşit să recucerească decât câteva sate din sud şi est.
La 24 iunie, luptătorii rebeli din grupul Wagner au pornit într-un marş de protest spre Moscova. Preşedintele Vladimir Putin a denunţat "trădarea" liderului lor, Evgheni Prigojin, care în cele din urmă le-a ordonat oamenilor săi să se "întoarcă" în taberele lor.
Două luni mai târziu, moartea şefului Wagner într-un accident de avion a ridicat semne de întrebare, Occidentul şi Ucraina suspectând implicarea Kremlinului.
După luni de contraofensivă zadarnică, Kievul a afirmat la jumătatea lunii noiembrie că a împins armata rusă înapoi cu câţiva kilometri pe malul stâng al râului Nipru, în regiunea sudică Herson.
În condiţiile în care atenţia internaţională este concentrată pe războiul dintre Israel şi Hamas, Occidentul, în frunte cu Statele Unite, ezită acum asupra amplorii sprijinului politic, militar şi financiar pe care ar trebui să îl acorde aliatului său ucrainean.
La jumătatea lunii decembrie, liderii UE au dat undă verde negocierilor de aderare cu Ucraina, dar Ungaria a refuzat să-şi ridice veto-ul pentru un ajutor financiar suplimentar destinat Kievului.
CUTREMURE DEVASTATOARE
În noaptea de 5 spre 6 februarie, unul dintre cele mai grave cutremure din ultimii 100 de ani a devastat sud-estul Turciei şi o parte a Siriei. Cutremurul cu magnitudinea de 7,8, produs la mică adâncime şi urmat de un altul aproape la fel de puternic nouă ore mai târziu, a ucis cel puţin 56.000 de persoane, dintre care aproape 6.000 în partea siriană.
Imagini cu puternic impact emoţional au făcut înconjurul lumii: un tată ţinând-o de mână pe fiica sa de 15 ani, îngropată sub dărâmături în Turcia; sau cea a unui nou-născut miraculos în Siria, încă legat de mama sa moartă prin cordonul ombilical.
Un alt cutremur mortal a avut loc în Maroc. Era ora locală 23.11 (22.11 GMT) vineri, 8 septembrie, când un seism violent a zguduit regiunea Marrakech. Cu o magnitudine estimată între 6,8 şi 7, cel mai puternic cutremur măsurat vreodată în această ţară a lăsat în urmă aproape 3.000 de morţi şi peste 5.600 de răniţi.
Cutremurul a avariat aproximativ 60.000 de locuinţe din aproape 3.000 de sate din Marele Atlas şi din împrejurimi, unele dintre acestea fiind foarte greu accesibile.
AFRICA INSTABILĂ
În Africa au avut loc două lovituri de stat în 2023: în Niger, o ţară din Sahel afectată de violenţe jihadiste, soldaţii au preluat puterea la 26 iulie, invocând o "deteriorare a situaţiei de securitate". Preşedintele răsturnat de la putere, Mohamed Bazoum, a fost de atunci sechestrat în reşedinţa sa.
În Gabon, un puci militar l-a răsturnat de la putere pe Ali Bongo Ondimba la 30 august, imediat după alegerile prezidenţiale criticate pe scară largă pentru neregulile sale, prin care obţinuse un al treilea mandat. Ali Bongo, a cărui familie conduce această ţară din Africa Centrală de peste 55 de ani, se află încă la Libreville, dar poate pleca din ţară dacă doreşte. Brice Olegui, vărul său şi comandantul Gărzii Republicane, a fost instalat preşedinte interimar de junta militară.
Începând cu 15 aprilie, războiul din Sudan dintre armata condusă de generalul Abdel Fattah al-Burhane şi forţele paramilitare ale fostului său secund, Mohamed Hamdane Daglo, a făcut 12 000 de morţi, potrivit ONU, un bilanţ care aproape sigur este subestimat.
După Mali şi Republica Centrafricană în 2022, Franţa a fost nevoită să-şi retragă trupele din alte două foste colonii, Burkina Faso în februarie şi Niger începând din octombrie, sub presiunea puterilor locale şi confruntată cu ostilitatea opiniei publice.
INTELIGENŢA ARTIFICIALĂ ZGUDUIE HOLLYWOODUL
Începând cu luna mai, scenariştii americani, cărora li s-au alăturat la mijlocul lunii iulie actorii, au intrat în grevă pentru a cere salarii mai bune şi un cadru pentru reglementarea inteligenţei artificiale (AI). Această mişcare, prima de acest fel la Hollywood din 1960 încoace, s-a încheiat în septembrie în ceea ce-i priveşte pe scenarişti, cu un acord salarial şi garanţii privind utilizarea AI.
Actorii, îngrijoraţi de faptul că studiourile vor folosi această tehnologie pentru a le clona vocea şi imaginea în vederea reutilizării lor la nesfârşit, fără compensaţii sau consimţământ, au ratificat acordul care a pus capăt grevei lor decât abia la începutul lunii decembrie.
Pe lângă câştigurile salariale, greva a dus la impunerea de noi restricţii privind utilizarea AI.
Dar greva a paralizat producţia de filme şi seriale americane timp de mai multe luni şi a costat economia americană cel puţin 6 miliarde de dolari. Mai multe producţii importante, inclusiv serialul "Stranger Things", au fost amânate.
PLANETA SE SUPRAÎNCĂLZEŞTE
Reunite la Dubai la sfârşitul anului pentru cea de-a 28-a conferinţă ONU privind clima, ţări din întreaga lume au aprobat pentru prima dată un compromis istoric, deschizând calea către o eliminare treptată a combustibililor fosili care provoacă încălzirea globală.
După şase luni consecutive de temperaturi record între iunie şi noiembrie, observatorul european Copernicus a avertizat că 2023 va fi cel mai cald an din istoria lumii. Aceste temperaturi vor fi însoţite de secete sinonime cu foametea, incendii devastatoare şi uragane mai puternice.
Canada, de exemplu, a cunoscut anul acesta un sezon istoric de incendii de pădure, cu peste 18 milioane de hectare arse şi 200.000 de persoane strămutate.
Incendiile din Hawaii din august au distrus aproape complet oraşul turistic Lahaina de pe Maui şi au ucis 97 de persoane.
Grecia a fost grav afectată de incendii în timpul verii (cel puţin 26 de morţi), inclusiv cel mai mare înregistrat vreodată în Uniunea Europeană, în Evros (nord-est). În septembrie, inundaţiile au devastat câmpia fertilă din Thessalia (centrul ţării), provocând moartea a 17 persoane. Incendii violente favorizate de caniculă au devastat, de asemenea, insulele turistice Rodos şi Corfu, precum şi zone din bazinul mediteranean precum Algeria şi Sicilia.
ÎNTOARCEREA PE LUNĂ
Luna s-a regăsit în centrul cursei spaţiale. La 23 august, India a reuşit să aselenizeze o rachetă fără pilot, Chandrayaan-3, într-o zonă neexplorată din apropierea polului sudic, o premieră.
Cu câteva zile mai devreme, sonda rusă Luna-25, prima misiune a Moscovei pe Lună din 1976 încoace, se prăbuşise în aceeaşi regiune. Zona este în centrul atenţiei pentru că aceasta conţine apă sub formă de gheaţă.
Înainte de India, doar Statele Unite, Uniunea Sovietică şi China realizaseră cu succes aselenizări controlate pe Lună.
NASA, la rândul său, mizează pe racheta Starship, dezvoltată de SpaceX - compania lui Elon Musk - pentru misiunile sale Artemis prin care vrea să se întoarcă pe Lună, cu ambiţia de a aduce astronauţi acolo în 2025, pentru prima dată din 1972 încoace. Primele două zboruri ale Starship, în aprilie şi noiembrie, s-au încheiat cu explozii.
În pregătirea noilor sale misiuni cu echipaj uman, Statele Unite se bazează, de asemenea, pe sectorul privat pentru a aduce instrumente ştiinţifice pe Lună. O rachetă a grupului ULA urmează să decoleze din Florida la începutul lunii ianuarie, transportând un modul de aselenizare al start-up-ului american Astrobotic, care va încerca să aselenizeze în jurul datei de 23 februarie.
Între timp, start-up-ul japonez ispace a eşuat în aprilie să aselenizeze cu modulul său Hakuto-R, dar agenţia spaţială japoneză Jaxa a lansat o nouă misiune lunară la începutul lunii septembrie.
MOMENTUL #METOO DIN FOTBALUL SPANIOL
La 20 august, la câteva minute după ce Spania a câştigat Cupa Mondială de la Sydney la fotbal feminin, Luis Rubiales, pe atunci preşedinte al Federaţiei Spaniole de Fotbal, i-a dat un sărut surpriză pe gură atacantei Jenni Hermoso, provocând indignarea internaţională.
În timp ce Jenni Hermoso a denunţat gestul ca fiind "sexist, nepotrivit şi fără niciun consimţământ" din partea ei, Luis Rubiales a insistat mult timp că a fost vorba doar de "un sărut consensual", dar până la urmă a demisionat la 10 septembrie. Acuzat de agresiune sexuală în justiţie, el a fost suspendat timp de trei ani din toate activităţile legate de fotbal de către FIFA (federaţia internaţională).
Acest moment #MeToo în fotbalul spaniol a avut un impact cu atât mai mare cu cât fotbalul feminin, ca şi această a noua ediţie a Cupei Mondiale, suscită un interes din ce în ce mai mare.
OFENSIVĂ FULGERĂTOARE ÎN NAGORNO-KARABAH
La 19 septembrie, Azerbaidjanul a atacat Nagorno-Karabah, un teritoriu separatist cu majoritate armeană pe care Baku şi Erevan şi-l dispută de peste trei decenii. Această enclavă muntoasă - care şi-a proclamat unilateral independenţa în 1991, după prăbuşirea Uniunii Sovietice, cu sprijinul Armeniei - a fost deja scena a două războaie între fostele republici sovietice din Caucaz (între 1988 şi 1994 şi în toamna anului 2020).
În decurs de 24 de ore, autorităţile teritoriului, abandonate de Erevan, au capitulat şi a fost convenită o încetare a focului. După această ofensivă fulgerătoare, soldată cu aproape 600 de morţi, majoritatea celor 120.000 de locuitori s-au refugiat în Armenia, în timp ce entitatea separatistă Nagorno-Karabah şi-a anunţat dizolvarea de la 1 ianuarie 2024.
La jumătatea lunii noiembrie, Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), sesizată de Erevan, a ordonat Azerbaidjanului să permită locuitorilor din Nagorno-Karabah să se întoarcă "în deplină siguranţă".
Negocierile de pace nu au înregistrat niciun progres până la o declaraţie comună la 7 decembrie, în care cele două ţări s-au angajat să ia "măsuri concrete" pentru "normalizarea" legăturilor lor. La 13 decembrie a avut loc un schimb de prizonieri de război.
UN ULTRALIBERAL LA PREŞEDINŢIA ARGENTINEI
Ultraliberalul Javier Milei, în vârstă de 53 de ani, a devenit preşedinte al Argentinei la 10 decembrie, în urma victoriei sale zdrobitoare în alegerile de la 19 noiembrie în faţa centristului Sergio Massa.
Acest politician "antisistem" s-a angajat să aplice o terapie de şoc pentru a treia economie a Americii Latine, afectată de o inflaţie record şi asupra căreia promisese reduceri cu "drujba" ale cheltuielilor publice. Într-o serie de măsuri de urgenţă, guvernul a anunţat o devalorizare cu peste 50% a monedei naţionale peso, reduceri ale subvenţiilor pentru transporturi şi energie, precum şi reducerea drastică a numărului de înalţi funcţionari publici.
Obiectivul pe termen lung al lui Milei este de a dolariza economia, iar în timpul campaniei sale a promis că va desfiinţa Banca Centrală.
Având în vedere că partidul său nou-înfiinţat, La Libertad Avanza, este doar a treia forţă ca mărime în camera inferioară a parlamentului, cu 38 din 257 de parlamentari, Milei va trebui să încheie alianţe pentru a-şi duce la bun sfârşit planurile.
