Tot mai mulţi pacienţi ajung la ATI-Toxicologie de la Spitalul Floreasca cu tulburări psihiatrice severe, delir, halucinaţii şi episoade de agresivitate sau autoagresivitate, după consumul combinat de alcool, droguri şi medicamente. Invitat de Cotidianul.ro la Punctul Roşu în sănătate, Prof. univ. dr. Radu Ţincu, medicul care conduce secţia, spune că în multe dintre aceste cazuri nu este vorba despre supradoză, ci despre consum repetat de substanţe, ale căror efecte se potenţează reciproc.
Invitat la „Punctul Roşu în sănătate”, medicul a explicat că unii dintre pacienţii internaţi nu prezentau iniţial simptome specifice unei secţii de terapie intensivă, însă au ajuns acolo din cauza tulburărilor psihiatrice severe şi a riscului de a-şi face rău lor sau celor din jur.
„Foarte mulţi consumă simultan alcool, droguri şi medicamente. Această combinaţie şi efectele potenţate reciproc duc deseori la astfel de reacţii imprevizibile”, a explicat Radu Ţincu.
Efectele asupra creierului pot fi ireversibile
Medicul atrage atenţia că problema nu este reprezentată doar de cazurile de supradoză. Consumul repetat poate afecta progresiv funcţiile creierului, inclusiv atenţia, memoria, gândirea şi capacitatea de judecată.
„Nu supradoza ar trebui să ne preocupe atât de mult, cât mai ales efectele pe termen mediu şi lung care apar la nivelul creierului”, spune medicul, subliniind că unele dintre aceste afectări pot fi ireversibile.
În acest context, Radu Ţincu avertizează asupra efectelor pe care consumul constant de droguri le-ar putea avea asupra societăţii în următoarele decenii. El vorbeşte despre creşterea tulburărilor psihiatrice şi de comportament, a agresivităţii şi a dificultăţilor de adaptare socială.
Adolescenţii, printre cei mai vulnerabili
Un motiv de îngrijorare este vârsta tot mai mică la care începe consumul de substanţe psihoactive. Potrivit medicului, drogurile acţionează astfel asupra unui creier aflat încă în dezvoltare.
O altă problemă este consumul de noi substanţe psihoactive, cunoscute drept „etnobotanice”, care sunt preferate de unii tineri şi pentru că sunt ieftine.
Ţincu avertizează că, pe măsură ce apare toleranţa, consumatorii ajung să combine mai multe substanţe. În cazul celor care încep de la vârste mici, dependenţa de mai multe clase de substanţe poate apărea la vârsta adultă, cu efecte asupra mai multor organe.
Medicul respinge şi ideea legalizării unui consum „moderat” de droguri, susţinând că reacţia organismului diferă foarte mult de la o persoană la alta. Unele persoane pot avea probleme de metabolizare sau afecţiuni cardiace despre care nu ştiu, ceea ce creşte riscul unor complicaţii.
„Am avut de multe ori pacienţi tineri care au ajuns la spital consumând aceeaşi substanţă în grup, în acelaşi mod. Unii n-au păţit nimic, iar alţii au ajuns la spital. Asta ne arată că răspunsul individual este un factor extrem de important”, explică medicul.
Sevraj sever în cazul noilor substanţe psihoactive
Radu Ţincu atrage atenţia şi asupra sevrajului asociat noilor substanţe psihoactive. Potrivit medicului, acesta poate apărea rapid şi poate fi extrem de intens, ceea ce îi determină pe consumatori să administreze substanţele la intervale tot mai scurte.
„Sevrajul la noile substanţe psihoactive este unul extrem de intens”, spune medicul, care afirmă că în unele cazuri este necesară o intervenţie farmacologică puternică pentru controlul simptomelor.
În ceea ce priveşte dezincriminarea posesiei de droguri pentru consum propriu, Ţincu consideră că România nu este pregătită pentru o astfel de măsură.
Medicul spune că principala problemă este lipsa educaţiei medicale, existând riscul ca populaţia să interpreteze o eventuală dezincriminare drept o garanţie că drogurile nu sunt periculoase.
„Din punctul meu de vedere, România nu este pregătită astăzi pentru legalizarea deţinerii de droguri în vederea consumului, pentru că ne lipseşte un element fundamental: educaţia medicală”, afirmă Radu Ţincu.
Medicul consideră că ar fi nevoie de o perioadă de 8-10 ani de educaţie medicală înaintea unei asemenea schimbări.
