Consiliul de Administraţie al CNIR a aprobat lansarea licitaţiei pentru Studiul de Fezabilitate al Drumului de Mare Viteză Bucureşti-Giurgiu, anunţă în premieră Profit.ro.
Variante posibile de traseu:
-Desprinderea din Autostrada A1 Bucureşti-Piteşti, zonele Corbii Mari (limită jud. Giurgiu/Dâmboviţa sau Bolintin Vale (judeţul Giurgiu)
-Desprinderea din viitoarea Autostradă A6 Bucureşti-Alexandria, nodul rutier Ghimpaţi (jud. Giurgiu)
-Conexiune cu viitorul Drum Radial DR 10 Măgurele Expres şi Autostrada A0 Bucureşti Sud.
Caietul de Sarcini pentru Studiul de Fezabilitate al proiectului include elemente inovatoare, precum modelarea 3 D Building Information Modelling (BIM), criteriu obligatoriu în Caietul de Sarcini. De asemenea, CNIR va solicita viitorului prestator echiparea instalaţiilor de foraj cu sisteme GPS şi camere video care permit urmărirea lucrărilor în timp real. Durata contractului va fi de 18 luni (16 luni pentru realizarea studiul de fezabilitate şi 2 luni pentru asistenţă tehnică pregătire contract proiectare şi execuţie/raport financiar final). Finanţarea este asigurată din fonduri europene nerambursabile şi de la Bugetul de Stat.
Profit.ro a anunţat anterior că autorităţile au decis ca, pentru studiul de fezabilitate al drumului de mare viteză Bucureşti - Giurgiu, vor cere prezenţa unui soft de proiectare de construcţii, pe conceptul Building Information Modelling (BIM), prezent în construcţii din 1970 şi reprezentat în general în lume de Autocad, lansat în 1982.
Compania Naţională de Investiţii Rutiere (CNIR), care se ocupă de puţină vreme de construcţia de autostrăzi, s-a întâlnit astăzi cu proiectanţi în domeniul de drumuri pentru a finaliza consultările publice privind caietul de sarcini al drumului de mare viteză Bucureşti-Giurgiu.
Reprezentanţii instituţiei au transmis pentru Profit.ro că proiectanţii care ar vrea să participe la desenarea noului drum de viteză dintre Bucureşti şi Giurgiu spun că sunt necesare softuri diferite din ingineria civilă, care trebuie armonizate şi compatibilizate - “Autocad, CIVIL, REVIT ,ARTCAD etc”.
Şeful instituţiei, Gabriel Budescu, cere ca proiecţiile realizate cu ajutorul calculatorului să fie utilizate în construcţia autostrăzilor din România.
“BIM a fost utilizat deja de firmele private. La Autostrada Sibiu - Piteşti (A4), la podul de la Tisa. Am observat că şi antreprenorul de la Sibiu - Făgăraş utilizează acest soft. Este ruşinos ca noi, beneficiarii, să rămânem în urmă cu această tehnologie” a spus şeful construcţiilor de autostrăzi din România (CNIR), Gabriel Budescu.
Instituţia susţine că acest nou caiet de sarcini include “elemente inovatoare”, precum modelarea 3D Building Information Modelling (BIM), cerinţă care ar fi în premieră pentru un studiu de fezabilitate finanţat de statul român, aferent unei lucrări de infrastructură mare.
Conceptul BIM este dezvoltat încă din anii 1970. În general, pentru astfel de construcţii se foloseşte softul Autocad, fără să fie singurul de pe piaţa software, cu toate dezvoltările specifice ramurilor inginereşti. A fost lansat în 1982.
