Unul dintre principalele rapoarte oficiale în baza cărora preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a decis să impună tarife de import ″reciproce″ dure multor state ale lumii enumeră politici guvernamentale, dar şi stări de fapt din aceste ţări, inclusiv din România, considerate a reprezenta bariere comerciale impuse exportatorilor americani, scrie Profit.ro.
Documentul, analizat de Profit.ro, a fost elaborat de Office of the United States Trade Representative (USTR), instituţia de stat de la Washington subordonată cabinetului executiv al preşedintelui, ce coordonează politica comercială externă a Statelor Unite.
″Niciun preşedinte american din istoria modernă nu a recunoscut mai mult decât preşedintele Trump dimensiunile barierelor comerciale externe cu care se confruntă exportatorii americani şi prejudiciile provocate de acestea. Sub conducerea sa, actuala administraţie lucrează intens la contracararea acestor practici injuste şi nereciproce, în scopul de a restaura corectitudinea şi de a pune afacerile americane pe primul loc pe piaţa globală″, a declarat şeful instituţiei, Jamieson Greer.
Raportul tratează pe larg nemulţumirile SUA cu privire la legislaţia şi politicile Uniunii Europene, ca bloc comercial, însă se referă şi individual la multe dintre ţările membre UE.
În cazul României, documentul identifică probleme legate de industria farmaceutică şi de drepturile de proprietate intelectuală în IT.
″Producătorii farma au identificat mai multe dificultăţi legate de omisiunea Guvernului României de a actualiza, în pofida solicitărilor repetate în acest sens, lista medicamentelor inovative eligibile pentru decontare în cadrul sistemului naţional de sănătate, existând numeroase cereri nerezolvate.
În plus, atât companiile farmaceutice inovative, cât şi cele de produse generice au retras medicamente de pe piaţa românească, din cauza faptului că preţurile oficiale (reglementate – n.r.) din România pot scădea sub costurile de producţie″, scrie în raportul văzut de Profit.ro.
O altă problemă menţionată se leagă de unele website-uri-pirat, nemenţionate specific, despre care se crede că sunt găzduite sau înregistrate în România.
″Sancţiunile blânde pentru încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală nu descurajează în mod credibil aceste infracţiuni, astfel că instituţiile de aplicare a legii aleg să trateze speţele semnificative drept cazuri de evaziune fiscală. România nu dispune de un mecanism eficient şi prompt prin care deţinătorii de drepturi de proprietate intelectuală să poată depune cereri de eliminare a conţinutului care încalcă aceste drepturi de către site-urile de comerţ online şi de către platformele de găzduire.
Pentru a îmbunătăţi calitatea aplicării legii, este nevoie de resurse adecvate, inclusiv de pregătirea suplimentară a instituţiilor abilitate. Deşi România a făcut progrese în abordarea îngrijorărilor ce persistă de mult timp, legate de protecţia şi impunerea respectării drepturilor de proprietate intelectuală, Statele Unite continuă să monitorizeze îndeaproape evoluţiile în domeniu din ţară″, se mai afirmă în document.
Raportul mai arată că, potrivit statisticilor de la Washington, deficitul comercial pe mărfuri al SUA în raport cu România, anul trecut, a fost de 2,646 miliarde dolari, în uşoară scădere faţă de 2023 (2,691 miliarde dolari), cu importuri americane de 3,905 miliarde dolari şi exporturi de 1,259 miliarde dolari.
La servicii, unde datele prezentate de americani sunt mai vechi cu un an, SUA a consemnat în 2023 excedent comercial cu România, de 104 milioane dolari (acelaşi ca în 2022), cu exporturi de 1,015 miliarde dolari şi importuri de 911 milioane dolari.
Tot în 2023, stocul investiţiilor directe ale SUA în România s-a cifrat la 2,1 miliarde de dolari, fiind în creştere cu 13,8% faţă de 2022 (1,845 miliarde dolari).
