Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, le ″recomandă″ public celor de la OMV Petrom să-şi retragă litigiul iniţiat împotriva României la Curtea de Arbitraj de la Paris, în care este reclamată prevederea legală potrivit căreia statul român are preemţiune la cumpărare în privinţa cantităţilor prevăzute de contractele bilaterale de vânzare încheiate de producătorii de gaze naturale offshore, scrie Profit.ro.
Asta după ce, potrivit Reuters, grupul austriac OMV, acţionarul majoritar al OMV Petrom, care deţine 50% din drepturile aferente concesiunii offshore de gaze naturale Neptun Deep, cea mai mare din Marea Neagră românească, unde producţia va începe în 2027, a încheiat un acord privind livrarea de gaze din perimetru cu compania energetică germană Uniper.
Acordul este pe 5 ani şi prevede o cantitate de 15 TWh (peste 1,4 miliarde metri cubi), fiind semnat după ce tranzitul prin Ucraina al gazelor ruseşti destinate Europei a încetat de la 1 ianuarie. Volumul reprezintă circa 1,5% din importurile de gaze ale Germaniei din 2024.
″Încheierea acestei tranzacţii este o dovadă că litigiul început de compania OMV Petrom la Tribunalul de Arbitraj de la Paris este fără obiect. Din acest motiv, le recomand să îşi retragă cererea. Statul român nu va interveni în tranzacţiile comerciale dintre companii decât dacă securitatea energetică a ţării ar impune-o. Nu este cazul acum. Într-adevăr, volumul vehiculat pentru exportul către compania germană reprezintă sub 1% din producţia totală estimată a zăcământului. Vom produce încă din primul an de exploatare de două ori mai mult gaz decât consumăm intern. Legea offshore, şi în special Articolul 21, protejează interesele noastre naţionale. Gazul românesc este prioritar pentru români. Statul român are toate instrumentele legale pentru a interveni atunci când siguranţa energetică o impune. Acest articol este un pilon fundamental al independenţei noastre energetice, iar guvernul din care fac parte nu va face niciodată rabat de la aplicarea sa″, a spus Burduja.
Legea offshore prevede că, ″În vederea protejării siguranţei energetice a României, contractele bilaterale de tranzacţionare a cantităţilor de gaze exploatate din perimetrele reglementate de prezenta lege (offshore – n.r.) vor fi notificate, pentru monitorizare, Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei cel târziu înainte de data intrării în vigoare a acestora. Cantităţile comercializate prin contractele menţionate (...) vor fi oferite în prealabil spre vânzare, cu prioritate, statului român, prin Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, denumită în continuare ANRSPS. ANRSPS va accepta sau refuza oferta în termen de 7 zile de la recepţia acestei oferte, absenţa unui răspuns echivalând cu un refuz al ofertei. În caz de refuz, titularii acordurilor au dreptul să continue cu vânzarea acestor cantităţi către terţi. În situaţia în care cantităţile oferite prioritar către ANRSPS sunt comercializate către terţi, preţul de vânzare al gazelor naturale nu va fi mai mic decât preţul oferit către ANRSPS″.
Un alt alineat stipulează că, ″Prin excepţie (...), Guvernul, prin hotărâre, la propunerea Ministerului Energiei, poate introduce restricţii temporare de preţ şi vânzare pentru cantităţile necesare în vederea asigurării consumului clienţilor casnici şi producătorilor de energie termică destinată populaţiei, precum şi a celor necesare îndeplinirii obligaţiilor subsumate mecanismelor europene de solidaritate prevăzute de reglementările europene″, cu precizarea că ″Aceste măsuri vor fi limitate în timp şi scop şi se vor aplica în mod proporţional cantităţilor totale de gaze naturale de producţie internă″.
Ministerul Energiei a transmis, într-un comunicat, că exportul face parte din planul de business al proiectului Neptun Deep şi reflectă angajamentul României de a contribui la securitatea energetică europeană.
″A ajuta Europa să scape de influenţa rusească asupra resurselor energetice este un obiectiv care ne interesează, în spiritul solidarităţii europene şi a pieţei unice. Acest pas reconfirmă poziţia României de pilon regional al securităţii energetice a Uniunii Europene.
România este deja cel mai mare producător de gaze naturale dintre statele membre ale Uniunii Europene, ca urmare a creşterii producţiei Romgaz din 2024 şi reluarea marilor exploatări, inclusiv în perimetrul Caragele. Prin producţia actuală, de circa 8-10 miliarde Nm³, România îşi acoperă integral consumul, fără a depinde de importuri. Din 2027, producţia anuală a României se va dubla, până la 18-20 miliarde Nm³.
Vom produce aşadar încă din primul an de exploatare o cantitate de gaze de cel puţin două ori mai mare decât consumul intern actual al României. În acest context, putem spune cu fermitate că nu există niciun pericol ca românii să rămână fără gaze naturale, iar ţara noastră se află într-o poziţie privilegiată de a asigura şi securitatea energetică regională, inclusiv a Republicii Moldova. Mai mult, redevenţele şi impozitele pe gazul exportat europenilor sunt plătite în România şi devin venituri la bugetul de stat al României″, a comunicat instituţia.
Ministrul Burduja a mai spus că proiectul Neptun Deep marchează un moment de cotitură pentru viitorul energetic al României.
″Narativele iresponsabile de tipul vânzării de gaz românesc ca preţ al aderării la Schengen sunt periculoase şi complet false, iar o logică de bază ne arată că vorbim despre o cantitate infimă, despre piaţa germană, partener strategic pentru România şi despre valorificarea unei resurse care înseamnă venituri în plus pentru român, fără să afecteze în niciun fel piaţa naţională a energiei.
Românii pot să stea liniştiţi: statul roman are toate pârghiile pentru a se asigura ca gazele din Marea Neagră vor ajunge mai întâi în România şi doar surplusul va fi vândut. De altfel, statul român, prin Romgaz, deţine jumătate din zăcământ. Fac apel la toţi actorii politici să nu manipuleze şi să nu dezinformeze în legătură cu proiecte strategice ce pot aduce minim 20 de miliarde de euro statului român.
Exportul de gaze naturale este dovada clară a faptului că suntem deja un pilon de stabilitate şi securitate energetică în Europa. Este o contribuţie concretă la independenţa energetică europeană, reducând influenţa resurselor din afara Uniunii Europene şi consolidând parteneriatele strategice ale ţării noastre.
Proiectul Neptun Deep necesită o investiţie de 4 miliarde euro, iar orice proiect de o asemenea magnitudine se bazează şi pe contracte comerciale care susţin costurile de capital şi care, de regulă, se încheie înainte de startul efectiv al exploatării. Proiectul este în grafic şi ne aşteptăm să avem primele cantităţi de gaz livrate în sistemul energetic naţional în 2027″, a punctat ministrul.
