„Programul SAFE este un pachet de împrumut de miliarde de euro, pentru achiziţii strategice, dar, în cazul României, aceste proiecte nu construiesc o capacitate naţională, nu construiesc o industrie, nu construiesc o autonomie strategică.
Nu discutăm dacă România are nevoie de înzestrare militară. Evident că are. Problema este cum o facem şi în interesul cui. Prin SAFE, România nu devine producător, devine doar client. E un program de vreo 16 miliarde împrumuturi. Se spune cu dobândă mică, dar noi ne vom împrumuta cu o dobândă mare ca să plătim împrumuturile cu dobândă mică. Banii au fost repartizaţi cam aşa: 9 miliarde pentru înzestrare, circa 2 miliarde pentru anumite instituţii de forţă din România, vreo 4 miliarde pentru infrastructură, adică pentru capetele de autostradă care leagă România de Ucraina, încă un miliard pentru un hub logistic militar la frontiera cu Ucraina.
Problema de fond cu acest proiect este că România cheltuie miliarde de euro, dar România nu produce, România nu învaţă, nu câştigă nimic strategic, ci doar cumpără. Într-un mod absolut scandalos, este vorba de un proiect în care furnizorul este desemnat. Altfel spus, iei bani împrumut, dar furnizorul este desemnat şi se spune foarte clar de unde se cumpără. Nu există niciun transfer de tehnologie – a nu se confunda transferul de tehnologie cu faptul că, mă rog, construieşti 3-4 şuruburi într-un proiect care nu-ţi aparţine şi pe care, repet, tehnologic nu-l controlezi. Este vorba despre un proiect în care firmele româneşti, Romarm de pildă, se spune că n-au fost nici măcar consultate.
Ce au făcut alţii? Franţa, Polonia, Italia, Cehia şi aşa mai departe au luat banii, dar, dar dacă te uiţi pe alocările de acolo, o să constaţi că aceste state care au luat aceste împrumuturi au alocat către firmele naţionale. Altfel spus, s-au împrumutat de la UE nu doar ca să cumpere, ci ca să dezvolte industria de armament naţional. Ceea ce România nu a făcut! Noi luăm aceşti bani şi cumpărăm de la alţii. Vreo 6 miliarde se duc, de pildă, spre firme din Germania, Germania care, între noi fie spus, n-a luat niciun împrumut prin programele SAFE pentru că a considerat că dobânda este prea mare şi nu ajută. Din acest punct de vedere, România face notă discordantă. România, de fapt, doar cumpără şi nu face nimic şi nu dezvoltă nimic.
Dacă e vorba să vorbim despre înzestrare şi achiziţii militare, lucrurile stau aşa: după ce ţi-ai definit ameninţarea pentru România, după ce ţi-ai definit vulnerabilităţile, riscurile etc., începi să cumperi, dacă nu poţi să produci. Ţara care se află astăzi în război, în vecinătatea noastră, este Ucraina. Ucraina luptă cu Federaţia Rusă şi, dacă la începutul războiului victimele proveneau din rândul soldaţilor ucraineni sau ruşi ca urmare a loviturilor de artilerie, obuziere şi aşa mai departe, 70% la începutul războiului, astăzi victimele provin din atacurile cu drone. Drona este elementul fundamental. Când te uiţi pe programul de achiziţii, constaţi că această armă fundamentală, decisivă într-un război cu Federaţia Rusă, considerată ca o ameninţare la adresa securităţii naţionale, practic, nu există!!!
Unii spun, şi poate pe bună dreptate, că am ajuns să cumpărăm ce a mai rămas prin magazia sau prin depozitele unor state occidentale, tocmai ca acele state occidentale să primească nişte bani, să-şi dezvolte economiile, să-şi redemareze industria de apărare pe banii noştri. Achiziţiile României nu sunt moderne, nu sunt de ultimă generaţie, nu sunt achiziţii pe care le-ar face cineva care se uită în jur şi vede cum se desfăşoară războiul modern.
Programul SAFE, din punctul acesta de vedere, ne discutat public, neinvocat public, necriticat public, nu face decât să indice că România nu-şi mai aparţine nici în ceea ce priveşte viziunea de securitate. Achiziţiile militare sunt doar o componentă a acestei chestii. Vă imaginaţi că dacă România se vasalizează, inclusiv prin tipul de programe SAFE, în actuala conjunctură europeană, ce se va întâmpla dacă Europa se federalizează? Care va fi postura României într-o Europă federală?
Dacă acum România este un actor vasal, evident că vom intra în faza sclavagistă a funcţionării României”, a declarat prim-vicepreşedintele AUR, Dan Dungaciu.
