De când este extras din subsol până ajunge sub forma de carburant la pompă, ţiţeiul trece printr-un proces lung şi complicat. Însă datele analizate de specialişti arată că statul român este câştigătorul net al crizei de pe piaţa carburanţilor, iar scumpirile de la pompă, considerate de unii experţi justificate şi de alţii nejustificate, sunt o ocazie bună pentru Guvern să mai peticească din găurile bugetare, arată Cotidianul.ro.
Preţul carburanţilor este determinat de costurile de extracţie şi prelucrare, transport şi distribuţie, dar şi de TVA şi acciză.
Lanţul de producţie al carburanţilor, de la momentul în care ţiţeiul este extras din pământ, la transportul lui, distribuirea către rafinării, procesare şi punerea la vânzare este unul lung, desfăşurat pe parcursul mai multor săptămâni. Însă în situaţiile de criză, în care preţul carburanţilor creşte de la o zi la alta, trebuie să ne uităm unde apar cele mai mari creşteri de preţ pe acest lanţ, sunt de părere specialiştii.
Acciza la motorină este de 2.800 de lei pe mia de litri, iar acciza la benzină este 3.060 de lei pe mia de litri. Asta înseamnă că statul încasează la fiecare litru de motorină vândut 2 lei şi 80 de bani, iar la fiecare litru de benzină 3 lei şi 6 bani.
Preţul carburanţilor este determinat de costurile de extracţie şi prelucrare, transport şi distribuţie, dar şi de TVA şi acciză.
Lanţul de producţie al carburanţilor, de la momentul în care ţiţeiul este extras din pământ, la transportul lui, distribuirea către rafinării, procesare şi punerea la vânzare este unul lung, desfăşurat pe parcursul mai multor săptămâni. Însă în situaţiile de criză, în care preţul carburanţilor creşte de la o zi la alta, trebuie să ne uităm unde apar cele mai mari creşteri de preţ pe acest lanţ, sunt de părere specialiştii.
Acciza la motorină este de 2.800 de lei pe mia de litri, iar acciza la benzină este 3.060 de lei pe mia de litri. Asta înseamnă că statul încasează la fiecare litru de motorină vândut 2 lei şi 80 de bani, iar la fiecare litru de benzină 3 lei şi 6 bani.
Cum se formează preţul carburanţilor
Expertul în energie Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, a explicat pentru Cotidianul acest traseu complicat al carburanţilor, luând în calcul scenariul în care un baril de petrol se vinde cu 100 de dolari.
Preţul de achiziţie al barilului de petrol include cotaţia internaţională, dar şi partea de taxare, asigurare a transportului, de încărcare şi descărcare în port, spre exemplu, plus alte taxe de transport maritim, precum taxele plătite la traversarea Canalului Suez. În acest context, un litru de ţiţei ajunge să fie cumpărat cu 3 lei şi 41 de bani.
Odată ce ajunge în ţară, el este transportat către rafinării prin conductele controlate de compania de stat Conpet, prin cisterne sau pe calea ferată.
„După ce ţiţeiul se rafinează, se transportă, se distribuie, ajunge la un cost de 4 lei şi 61 de bani pe litru”, explică Dumitru Chisăliţă.
Statul încasează grosul costului de la pompă
Aici intervine partea preferată a statului, în care începe să aplice accize şi taxe. În cazul benzinei, la un cost de 4 lei şi 61 de bani pe litru, se adaugă acciza de 3 lei şi 6 bani, iar în cazul motorinei o acciză de 2 lei şi 80 de bani. Acciza a fost majorată de la 1 ianuarie 2026.
Pe lângă acciză, statul încasează şi TVA, care la rândul său a fost majorat încă din vara anului trecut de la 19% la 21%. TVA-ul calculat de expertul în energie este de 1 leu şi 74 de bani.
Nu trebuie să uităm de adaosul comercial, care include marja de profit şi costurile operaţionale, precum transportul, depozitarea, salariile angajaţilor din rafinării şi benzinării etc.
„În total, ajungem la un cost de 10,04 lei pe litru. La o cotaţie internaţională a barilului de petrol de 100 de dolari, la pompă la noi, ţinând cont de costurile specifice, un litru ajunge la 10,04 lei.
Toate aceste lucruri nu se întâmplă instantaneu. Pentru motorină înseamnă două săptămâni, pentru ţiţei înseamnă patru săptămâni. Ceea ce plătim noi acum este ce a intrat ca şi cost al motorinei în România în urmă cu două săptămâni, iar în cazul ţiţeiului, cu patru.
Doar tona de motorină, fără transport, înseamnă 4,62 de lei pe litru. E clar că preţul care ajunge la pompă este 10,04 lei”, a explicat, pentru Cotidianul, Dumitru Chisăliţă.
Statul are bani să reducă taxele şi accizele, ceea ce ar influenţa vizibil preţul carburanţilor
Specialiştii sunt de părere că măsura de limitare a adaosului comercial la carburanţi ar crea mai multe probleme pentru companii şi avantaje minime pentru consumatori. Preţurile de la pompă ar putea să scadă cu câteva zeci de bani în primă fază, însă dacă se scumpeşte din nou barilul de petrol, măsura nu ar mai avea niciun efect. Toxică pentru piaţa carburanţilor ar fi şi limitarea exporturilor de carburanţi.
„Noi ne bazăm pe faptul că alte economii au pieţele deschise şi noi putem importa produse petroliere, dar noi luăm măsuri pentru a închide piaţa. Situaţia este diferită între benzină, unde rafinăm mai mult decât consumăm, şi motorină, unde suntem un importator net. Pe piaţa de benzină, astfel de restricţii pe export nu sunt sigur la ce ar ajuta.
Este rezonabil să ne aşteptăm ca guvernul să nu câştige mai mult de pe urma acestei crize şi ca rata încasărilor să fie aşa cum a fost prognozată în bugetul pentru 2026 şi în limite comparabile cu cele ale anului trecut. TVA-ul a crescut vara trecută, acciza a crescut de la 1 ianuarie, dacă adăugăm şi acest impact pe care îl au creşterile cotaţiei internaţionale a ţiţeiului, care afectează cota de TVA pe care statul o încasează, vedem nişte creşteri de venituri care în prezent sunt principala armă pe care guvernul o are pentru a calma situaţia de pe piaţa carburanţilor”, a explicat Mihnea Cătuţi, director executiv al think tank-ului Energy Policy Group.
Guvernul nu ar fi intervenit în mod intenţionat în criză
„Din punctul meu de vedere, este o situaţie falsă. Creşterea preţului benzinei şi motorinei este forţată de rafinării, pentru că li se permite. Ţiţeiul nu a fost cumpărat la preţul de ieri, ca să faci benzină. Ca să faci benzină, ţiţeiul trebuia cumpărat în urmă cu o lună. El are un traseu: de la locul de achiziţie până la locul de rafinare, în rafinărie există stocuri de ţiţei care se procesează”, a declarat, pentru Cotidianul, profesorul Dorin Stănică Ezeanu, cadru didactic la Universitatea de Petrol-Gaze din Ploieşti, directorul departamentului Ingineria Prelucrării Petrolului şi Protecţia Mediului.
Acesta a explicat că rafinăriile au costuri diferite de producţie.
„2 milioane de tone de ţiţei le extragem din România. Dacă aş lua ţiţeiul românesc care se extrage cu 20 de dolari barilul şi ţiţeiul străin, care se extrage cu 100 de dolari barilul… ar ieşi o medie de 60 de dolari în cazul OMV. La Lukoil venea ţiţei din Rusia, nu la 20 de dolari, dar la 60, 65, 80 de dolari. Iar Midia are ţiţeiul din Kazahstan. Este o speculaţie pe care guvernul român o acceptă, probabil că are nişte datorii la acele companii, companiile furnizează bani la buget…”, este de părere profesorul.
