România se prezintă duminică la urne pentru primul dintre cele trei scrutine care ar putea să o menţină pe calea sa pro-europeană sau să o împingă spre o poziţie mai naţionalistă ce ar putea alarma Bruxelles-ul, nu în ultimul rând cu privire la sprijinul continuu pentru Ucraina, scrie The Guardian.
Publicaţia Politico notează că românii sunt chemaţi la urne în următoarele trei weekenduri, iar toţi ochii sunt aţintiţi asupra partidului de extremă dreapta AUR.
The Guardian scrie că primul tur al alegerilor prezidenţiale care trebui să-i găsească un înlocuitor preşedintelui în exerciţiu, Klaus Iohannis, un centrist cu două mandate, are loc la 24 noiembrie, iar al doilea tur este programat pentru 8 decembrie. Între acestea, la 1 decembrie, are loc scrutinul parlamentar, scrie News.ro.
Paisprezece candidaţi concurează pentru a-i succeda centristului Iohannis, de la prim-ministrul de centru-stânga până la un secretar general adjunct al NATO şi un fost huligan de fotbal de extremă dreapta, al cărui partid a declarat cândva că educaţia privind Holocaustul este „o chestiune minoră” care nu trebuie predată în şcoli.
Se va alătura România oscilaţiei globale către dreapta dură? Aceasta este întrebarea-cheie pe măsură ce alegătorii se vor prezenta la urne în următoarele săptămâni pentru a alege un nou preşedinte şi un nou parlament, după o campanie polarizantă prezentată de partidele principale drept o alegere între stabilitate şi extremism, comentează POLITICO.
Care sunt problemele alegătorilor şi cum funcţionează sistemul?
Principala preocupare a alegătorilor este costul ridicat al vieţii, inflaţia din România - de aproximativ 5% - fiind cea mai ridicată din UE. Deficitul naţional în creştere vertiginoasă este, de asemenea, un subiect fierbinte, la fel ca şi infrastructura degradată şi serviciile de sănătate în dificultate.
Războiul din Ucraina este, de asemenea, o problemă majoră pentru alegătorii de extremă dreapta, care se opun vehement sprijinului continuu, deşi subestimat, al României pentru Kiev, creşterii cheltuielilor pentru apărarea naţională şi poziţiei tot mai importante pe flancul estic al NATO, scrie The Guardian.
Cei 330 de membri ai Parlamentului sunt aleşi prin reprezentare proporţională în 43 de circumscripţii electorale, cu unele locuri rezervate minorităţilor naţionale. Pentru a fi reprezentate, partidele trebuie să depăşească un prag de 5% din totalul voturilor exprimate.
În alegerile anterioare din 2020, doar cinci partide au depăşit acest prag. Dacă se repetă acelaşi model, până la 15% sau 20% din locurile din parlament ar putea fi redistribuite acelor partide care trec de 5%, ceea ce ar putea oferi PSD şi PNL o majoritate.
Dincolo de alegerea prim-ministrului, preşedintele joacă un rol în mare măsură simbolic, deşi reprezintă ţara pe scena internaţională, menţionează The Guardian.
