Analiza privind participarea la Consiliul pentru Pace iniţiat de preşedintele SUA are în vedere şi complementaritatea cu ONU şi prezintă, pe lângă componenta juridică, şi un aspect politic, a declarat, marţi, ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, la evenimentul de lansare a Preşedinţiei cipriote a Consiliului Uniunii Europene, organizat la Bucureşti.
Ea a subliniat că există un dialog între liderii europeni privind Consiliul pentru Pace.
'În timp ce există analize naţionale, sigur că există şi o analiză europeană care este pe masa tuturor preşedinţilor şi a miniştrilor de Externe din ţările invitate, dar şi din celelalte ţări ale Uniunii Europene', a precizat ministrul, citat de Agerpres.
Potrivit Oanei Ţoiu, analiza nu are doar o componentă juridică, ci şi o componentă politică şi una geostrategică.
'Până la urmă, este destul de clar ce ne dorim în România, ce ne dorim la nivelul Uniunii Europene: ne dorim în continuare un sistem multilateral - Organizaţia Naţiunilor Unite - care să poată să şi îndeplinească misiunea pentru care a fost creată, mai ales în contextul în care avem un conflict la graniţă, dar şi multe alte conflicte în lume în care Organizaţia Naţiunilor Unite este implicată în acest moment', a detaliat ea.
Procesul de clarificare cu Statele Unite ale Americii vizează planurile viitoare pentru acest Consiliu al Păcii, a menţionat ministrul.
'Sunt două componente: prima ţine de Fâşia Gaza, unde este foarte clar şi cadrul legal, deoarece există o rezoluţie a Consiliului de Securitate ONU care dă mandat preşedintelui Donald Trump să creeze acest board pentru pace. Este absolut necesar în paşii viitori de stabilizare a situaţiei acolo, dar şi pentru reconstrucţie. (...) Ce avem nevoie în perioada următoare este să clarificăm nu doar intenţiile, ci şi cadrul de guvernanţă, de finanţare şi de complementaritate cu Organizaţia Naţiunilor Unite versus posibilitatea suprapunerii activităţilor, suprapunerii surselor de finanţare şi atunci de vulnerabilizare a mandatelor', a completat şefa diplomaţiei române.
Conform acesteia, 'România este una din puţinele ţări din lume care a avut şi continuă să aibă relaţii diplomatice neîntrerupte atât cu Israel, cât şi cu Palestina, ceea ce ne asigură de capacitatea crescută de dialog în regiune şi acesta este un fel în care vrem să continuăm să contribuim'.
Ea a pledat pentru continuarea ajutorului umanitar în Fâşia Gaza, dar şi pentru dezarmarea Hamas.
'Poziţia României a fost întotdeauna să clarifice că Hamas este organizaţie teroristă şi nu vedem un viitor pentru ei în organizarea politică a Palestinei, este şi mesajul pe care l-am transmis şi ministrei de Externe a Palestinei când am discutat cu ea anul trecut', a explicat Ţoiu.
Ministrul de Externe a evidenţiat că analiza unei eventuale apartenenţe la Consiliul pentru Pace nu se poate face 'peste weekend'.
'Acest tip de analize, atât juridice, cât şi de implicaţii pe termen mediu şi lung este foarte dificil să fie făcute peste weekend. (...) Atât la nivelul României, cât şi al Uniunii Europene şi al mai multor parteneri internaţionali, în acest moment, au loc discuţii de clarificare privind viitoarea compatibilitate între un efort extins al Board-ului pentru Pace care ar trece dincolo de conflictul din Fâşia Gaza şi mecanismele şi tratatele internaţionale, instituţiile la care România deja a aderat', a arătat Oana Ţoiu.
Ea a menţionat că analiza juridică din perspectiva Ministerului Afacerilor Externe a ajuns şi la Cotroceni înainte de fiecare etapă, însă la o parte dintre întrebări 'răspunsul nu se găseşte în text aşa cum a fost el transmis, iar aceste întrebări ţin de un dialog continuu cu SUA nu doar la nivel bilateral, ci şi la nivel european'.
