Măsura care limitează adaosul comercial practicat pentru o serie de alimente de bază va rămâne în vigoare până la finalul anului 2026, după ce Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a adoptat proiectul de lege care prevede extinderea acesteia.
Decizia vine în contextul în care autorităţile susţin că efectele inflaţiei continuă să fie resimţite de populaţie, iar protejarea puterii de cumpărare a familiilor reprezintă o prioritate. Potrivit noilor prevederi, plafonarea se va aplica până la data de 31 decembrie 2026.
Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, consideră că măsura trebuie menţinută atât timp cât costul vieţii continuă să afecteze bugetele gospodăriilor.
„Am cerut prelungirea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază până la sfârşitul anului. UDMR a susţinut constant în ultimii ani că, atât timp cât inflaţia ridicată continuă să pună presiune asupra bugetelor familiilor, plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază trebuie menţinută”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.
Lista produselor pentru care se aplică plafonarea rămâne neschimbată şi include alimente considerate esenţiale pentru consumul zilnic al populaţiei. Printre acestea se numără pâinea albă simplă, laptele de consum, telemeaua de vacă vrac, iaurtul simplu, făina albă, mălaiul, ouăle de găină, uleiul de floarea-soarelui, carnea proaspătă de pui şi de porc, precum şi o serie de legume şi fructe comercializate vrac.
De asemenea, măsura se aplică şi pentru cartofii albi, zahărul, smântâna, untul şi magiunul, în anumite gramaje stabilite prin actul normativ.
Cu toate acestea, plafonarea adaosului comercial continuă să stârnească dezbateri în mediul economic. Reprezentanţii comercianţilor mici şi mijlocii susţin că intervenţia statului într-o piaţă concurenţială poate genera efecte nedorite asupra altor categorii de produse.
Vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România, Feliciu Paraschiv, şi-a reafirmat opoziţia faţă de această măsură.
„Din păcate, poziţia noastră rămâne neschimbată, pentru că noi nu suntem de acord şi nu am fost niciodată de acord cu intervenţia brutală pe o piaţă care ar trebui să fie liberă, o piaţă concurenţială, unde preţurile sunt aşezate în funcţie de cerere şi ofertă (…) Consecinţa cea mai mare pe care am văzut-o a fost efectul de waterbed, când au crescut preţurile la nişte produse care nu erau supuse plafonării, mai mult decât ar fi trebuit. Şi aici mă refer, aşa cum a văzut toată lumea, la detergenţi, la cosmetice, la produse de uz casnic, toate sunt mai scumpe decât ar trebui ca să compenseze cumva zona asta de plafonare”, a declarat acesta, în cadrul unei intervenţii TV.
În timp ce susţinătorii măsurii o consideră un instrument necesar pentru protejarea consumatorilor în perioade de inflaţie ridicată, criticii avertizează că intervenţiile administrative asupra preţurilor pot distorsiona mecanismele pieţei. Dezbaterea privind eficienţa plafonării rămâne astfel deschisă, chiar dacă măsura va continua să fie aplicată şi în lunile următoare.
