Datele CNPP arată diferenţe importante între pensiile românilor, atât în funcţie de judeţ, cât şi de categoria profesională. În timp ce aproximativ un milion de persoane primesc pensia minimă, veniturile medii ale unor categorii de pensionari depăşesc 25.000 de lei.
Datele Casei Naţionale de Pensii Publice evidenţiază diferenţe semnificative între veniturile pensionarilor din România. Potrivit informaţiilor prezentate de Antena 3 CNN, şase din zece pensionari au o pensie mai mică decât media naţională, iar aproximativ un milion de persoane beneficiază de pensia minimă.
În prezent, pensia minimă este de 1.281 de lei. Pentru pensionarii cărora calculul bazat pe contribuţii le-ar asigura un venit mai mic, diferenţa până la pragul minim este acordată prin mecanismul indemnizaţiei sociale.
Bucureştiul conduce clasamentul pensiilor medii
La nivel regional, Capitala are cea mai ridicată pensie medie, de aproximativ 3.581 de lei pe lună. În Sectorul 1, valoarea depăşeşte 4.100 de lei. La polul opus se află Botoşaniul, unde pensia medie este de 2.229 de lei.
Judeţul este urmat de Vrancea, cu 2.274 de lei, Vaslui, cu 2.283 de lei, Giurgiu, cu 2.291 de lei, şi Suceava, cu 2.359 de lei. Diferenţa dintre Bucureşti şi Botoşani ajunge astfel la aproximativ 1.350 de lei lunar. După Capitală, cele mai mari pensii medii sunt în Hunedoara, cu 3.494 de lei, Braşov, cu 3.330 de lei, şi Gorj, cu 3.312 lei.
Pensiile de serviciu schimbă radical clasamentul
Diferenţele sunt şi mai mari în cazul pensiilor de serviciu. Magistraţii, judecătorii şi procurorii au o pensie medie de 25.638 de lei pe lună, echivalentul a aproximativ 20 de pensii minime.
Pensionarii din aviaţia civilă au o medie de 22.502 lei lunar. Foştii angajaţi ai Curţii de Conturi beneficiază de o pensie medie de 10.727 de lei, iar personalul auxiliar din instituţiile publice are o medie de aproximativ 7.340 de lei.
Nivelul pensiilor publice este influenţat de veniturile obţinute în perioada activă, contribuţiile plătite şi stagiul contributiv. CNPP precizează că pensia este stabilită pe baza punctajelor acumulate pe parcursul întregii perioade de activitate.
În paralel, nivelul pensiilor şi contribuţia de sănătate pentru anumite venituri rămân subiecte de discuţie în contextul măsurilor fiscale şi al viitoarei Legi a salarizării.
