Liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu, trage un semnal de alarmă privind decăderea industriei alimentare româneşti în ultimele decenii. Deşi România încă ocupă primele poziţii la nivel european la producţia de cereale, ţara noastră înregistrează un deficit comercial uriaş la alimente din cauza dominaţiei supermarketurilor străine care au subminat puterea producătorilor locali.
„România a avut anul trecut un deficit comercial la comerţul cu bunuri de 33 de miliarde de euro, din care 4 miliarde de euro doar la alimente (incluzând aici şi animalele vii). Dacă dăm la o parte excedentul nostru la categoria cereale şi animale vii, deficitul comercial pe categoria comerţului cu alimente este de 6,3 miliarde de euro, bani pe care ţara îi pierde pentru a se hrăni”, a declarat Petrişor Peiu.
Senatorul AUR subliniază că România are un potenţial agricol imens care este nevalorificat.
„Poate veţi zice: asta e, avem condiţii vitrege pentru agricultură sau s-a schimbat clima. Numai că datele statistice spun altceva: România este dăruită de Dumnezeu cu un sol fertil şi tot ceea ce ţine de climă lucrează în favoarea noastră. La porumb boabe, România s-a situat pe primul loc la suprafaţa cultivată şi pe locul trei la producţia realizată, după Franţa şi Polonia; la floarea soarelui, România s-a situat pe primul loc atât la suprafaţa cultivată cât şi la producţia realizată.
La grâu, România s-a situat pe locul patru atât la suprafaţa cultivată cât şi la producţia realizată, după Franţa, Germania şi Polonia; La cartofi, România s-a situat pe locul şase la suprafaţa cultivată după Germania, Polonia, Franţa, Olanda, Belgia şi pe locul nouă la producţia realizată după Germania, Franţa, Olanda, Polonia, Belgia, Danemarca, Spania şi Italia”, a mai spus acesta.
Petrişor Peiu precizează că problemele României nu constau în lipsa de materie primă, ci în incapacitatea de a procesa resursele, cauzată de blocajul marilor lanţuri de supermarketuri străine.
„Aşadar, cu toate minusurile pe care le invocă guvernul, România are o producţie vegetală serioasă şi echilibrată. De ce importă, atunci, alimente? Pentru că nu putem mânca boabe de grâu sau de porumb. Aceste producţii generoase de cereale ar trebui să hrănească o zootehnie puternică şi o industrie alimentară cam dublă faţă de ce avem acum. Şi nu avem acea industrie alimentară pentru că nu ar avea unde să vândă. Comerţul alimentar este ţinut ostatic de marile reţele de super şi hypermarketuri, reţele străine protejate de guvern”, a mai spus Petrişor Peiu.
Liderul senatorilor AUR arată că afacerile străine din comerţ au devenit marii importatori ai ţării, scoţând din joc micile afaceri autohtone.
„Uriaşele reţele de mari magazine importă cea mai mare parte a alimentelor pe care le vând. Toţi marii jucători din comerţul alimentar se regăsesc în top 500 importatori în 2025, jumătate chiar între primii 100, iar unul „la vârf“, în top 10. Cel mai „bine“ clasat este discounterul german Lidl, liderul clasamentului şi după cifra de afaceri, care se afla pe locul 8 anul trecut, în coborâre cu trei poziţii faţă de 2024. Vin ulterior Kaufland (17), Metro (57), Rewe – Penny (67) şi Carrefour România – una dintre firmele francezilor, cea mai mare (91). Aceştia sunt actorii din top 100. Apoi, urmează Profi (123), Auchan (137), Mega Image (138) şi Segros (261).
Iată, aşadar, rezultatul ultimilor 20 de ani, în care guvernele au protejat făţiş acapararea pieţei locale de către marile reţele străine de super-marketuri, reţele care au alungat treptat toate magazinele micuţe de cartier, cele care se aprovizionau din producţia alimentară locală, din jurul localităţii de reşedinţă, neavând cum să aibă acces la importuri. De altfel, unul dintre cei mai mari producători de mezeluri (Angst) a avut un faliment răsunător de curând”, a declarat acesta.
Petrişor Peiu mai adaugă că subvenţiile europene nu reuşesc să stimuleze producţia corectă a culturii, ci încurajează nepăsarea.
„Ar mai fi de observat, totuşi, un mic amănunt: discrepanţa dintre productivitatea din agricultura locală şi productivitatea celorlalte state europene, mai ales la porumb şi la cartofi. Rodul subvenţiilor europene, care nu stimulează alegerea corectă a culturii pentru fiecare tip de sol, ci încurajează nepăsarea, mai ales în cazul marilor ferme”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu.
