Liderul senatorilor AUR atrage atenţia asupra situaţiei tinerilor din România care nu sunt nici în sistemul de educaţie, nici pe piaţa muncii. În opinia sa, România rămâne singura ţară din Uniunea Europeană fără îmbunătăţiri semnificative în ultimul deceniu la acest indicator.
Liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu, susţine că România se confruntă cu un nivel ridicat al tinerilor care nu studiază şi nu muncesc, situaţie care plasează ţara într-o poziţie nefavorabilă la nivel european. Acesta face referire la categoria NEET, care include persoanele cu vârste între 15 şi 29 de ani care nu sunt încadrate în educaţie, ocupare sau formare profesională.
„România nu îşi poate gestiona marile probleme, defectele structurale ale societăţii", afirmă Peiu, referindu-se la numărul mare al tinerilor care nici nu studiază şi nici nu au un loc de muncă.
Acesta afirmă că România înregistrează 19,2% tineri în această situaţie, ceea ce, în opinia sa, reprezintă „un nedorit loc de campion european”. De asemenea, el susţine că evoluţia din ultimul deceniu este una modestă, cu o scădere de la 20,9% în 2015 la 19,2% în 2025.
„Aici deţinem un nedorit loc de campion european cu 19,2% dintre tinerii între 15 şi 29 ani nefiind nici la şcoală, nici la serviciu şi nici la formare profesională. Unul din cinci tineri din România pleacă în viaţă lipsit de şanse.
Din păcate pentru noi, suntem singura ţară din UE care nu şi-a îmbunătăţit acest scor în ultimii 10 ani. Adică l-am scăzut doar uşor, de la 20,9% în 2015 la 19,2% în 2025", susţine liderul senatorilor AUR.
În contrast, el face trimitere la evoluţiile din alte state europene, precum Grecia, Italia, Bulgaria şi Spania, unde scăderile sunt mai consistente în aceeaşi perioadă. Peiu mai afirmă că situaţia este agravată de politica privind forţa de muncă, în contextul în care România ar importa muncitori din state asiatice.
„Unul din cinci tineri ai noştri nu se află nici la şcoală, nici la serviciu, dar noi importăm sute de mii de lucrători din Nepal, Pakistan, India, Sri Lanka. Ce fel de politică publică este aceasta? Să îţi abandonezi propria populaţie şi, în acelaşi timp, să importi populaţii cu mari diferenţe culturale, de la mii de kilometri distanţă?", conchide Petrişor Peiu.
