Parlamentul a adoptat miercuri forma modificată a Legii decarbonizării, după un parcurs legislativ marcat de dispute între partidele aflate în opoziţie şi cele din coaliţie.
Documentul introduce o schimbare importantă faţă de varianta iniţială: centralele pe cărbune nu vor mai putea fi închise înainte ca noi capacităţi de producţie a energiei să fie puse în funcţiune.
Proiectul a fost aprobat mai întâi de Senat, iar ulterior a primit votul final în Camera Deputaţilor, care este forul decizional în această materie. Forma adoptată de Senat a inclus amendamentele susţinute de PSD şi anunţate anterior de liderul formaţiunii, Sorin Grindeanu.
Principala modificare stabileşte că scoaterea din exploatare a grupurilor energetice pe bază de cărbune poate avea loc doar după ce vor exista în funcţiune noi unităţi de producere a energiei electrice, capabile să le înlocuiască.
Legea a fost adoptată în Senat cu 73 de voturi pentru, în condiţiile în care parlamentarii AUR au votat alături de PSD. În schimb, reprezentanţii PNL şi USR au ales să se abţină.
Ulterior, proiectul a fost retrimis Camerei Deputaţilor pentru o nouă dezbatere, ca urmare a modificărilor operate de Senat.
Camera Deputaţilor s-a reunit miercuri, de la ora 12:00, pentru a analiza mai multe iniţiative legislative, printre care şi modificările aduse Legii decarbonizării.
La finalul dezbaterilor, proiectul a fost adoptat cu 180 de voturi „pentru”, 9 voturi „împotrivă”, 27 de abţineri şi 80 de deputaţi care nu şi-au exprimat votul, potrivit Cotidianul.ro.
Prin această decizie, Parlamentul a aprobat definitiv modificarea legislaţiei privind calendarul închiderii capacităţilor energetice pe cărbune.
Înaintea votului, liderii PNL şi reprezentanţii Guvernului au criticat amendamentul adoptat de Senat, susţinând că acesta modifică o reformă deja asumată de România în relaţia cu Comisia Europeană.
Premierul interimar Ilie Bolojan a avertizat că schimbarea legislaţiei afectează un jalon din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care fusese deja validat şi pentru care România a primit finanţare europeană.
Un punct de vedere similar a fost exprimat şi de ministrul interimar al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru. Acesta a explicat că modificarea unui jalon deja îndeplinit poate genera un risc de „reversibilitate” a reformelor asumate prin PNRR. Potrivit ministrului, regulamentele europene permit Comisiei Europene să solicite recuperarea fondurilor deja acordate şi chiar să suspende plăţile viitoare dacă un stat renunţă la reformele pentru care a primit finanţare.
Marţi seară, înaintea votului final din Parlament, preşedintele Nicuşor Dan a transmis că urmăreşte cu atenţie evoluţia proiectului şi a subliniat că România trebuie să găsească un echilibru între necesarul de energie şi obligaţiile asumate faţă de Uniunea Europeană.
„Interesul naţional înseamnă atât securitate energetică, cât şi respectarea angajamentelor asumate de România”, a afirmat şeful statului.
Totodată, preşedintele a avertizat că va analiza cu atenţie legea adoptată de Parlament înainte de promulgare.
„Dacă Parlamentul va adopta legea în forma rezultată din lucrările comisiilor, voi analiza cu maximă responsabilitate şi voi uza de toate prerogativele constituţionale, inclusiv de solicitarea de reexaminare, astfel încât România să poată depune cererile de plată rămase şi să nu piardă miliarde de euro din PNRR”, a transmis Nicuşor Dan.
Legea urmează să fie trimisă la promulgare, iar decizia preşedintelui va stabili dacă actul normativ va intra în vigoare în forma adoptată de Parlament sau va fi retrimis Legislativului pentru o nouă analiză.
