Eurodeputaţii au adoptat miercuri o vastă reformă a politicii europene a migraţiei - care înăspreşte controalele la sosirea la frontierele Uniunii Europene (UE) şi implementează un sistem de solidaritate între state şi care a provocat opoziţia extremei drepte şi a stângii radicale -, rezultatul unui compromis dificil asupra unui subiect care alimentează tensiuni şi disensiuni între Cei 27 de ani de zile, relatează AFP, preluat de News.ro.
Parlamentul European (PE) a adoptat prin vot zece texte care alcătuiesc ”Pactul Migraţiei şi Azilului” într-o sesiune plenară, la Bruxelles, întreruptă scurt de proteste ale unor activişti ostili acestei reforme.
Această vastă reformă a politicii migraţiei a UE însăpreşte controalele la sorirea la frontierele blocului şi introduce un sistem de solidaritate între statele membre UE.
Raportorii celor zece texte, dornici să adopte reforma înaintea alegerilor europene, îşi exprimau însă o anumită îngrijorare cu privire la rezultatul votului.
Rescrierea regulilor are la bază o propunere a Conmisiei Europene (CE) prezentată în septembrie 2020, după eşecul uneiprecedente încercări de reformă, în urma crizei refugiaţilor din 2015.
Acest Pact al Migraţiei, căruia îi erau favorabile în ansamblu principalle trei familii politice europene - Partidul Popular European (PPE, dreapta). Socialiştii şi Democraţii (S&D, centru-stânga) şi Renew Europe (centru şi liberali) - provoacă opoziţia unei mari părţi a extremei drepte, iar de cealaltă parte a Verzilor, stângii radicale şi anumitor socialişti.
ÎN VIGOARE DIN 2026
Textele au făcut obiectul unui acord politic, în decembrie, şi au fost aprobate în februarie în Comisie Parlamentară, însă ”votul nu este dat”, declara marţi eurodeputata franceză Fabienne Keller (Renew Europe), raportoarea unuia dintre regulamentele-cheie cu privire la procedurile azilului.
”Dacă unul dintre texte cade, coerenţa ansamblului cade în mod clar (...), însă ne dorim ca, prin responsabilitate, o majoritate democratică a PE să susţină” acest pact, care constituie ”un pas înainte”, aprecia ea.
În afară de această reformă - care urmează să intre în vigoare din 2026 - UE îşi multiplică acordurile cu ţări de origine şi de tranzit ale exilaţilor - ca Tunisia, Mauritania şi Egiptul -, într-o încercare de a scădea numărul sosirilor la frontieră.
UE înregistrează o creştere a cererilor de azil - care au atins 1,4 milioane în 2023, reprezentând cel mai înalt nivel din 2016 -, potrivit Agenţiei europene a azilului.
Intrările ”neregulate” în UE sunt de asemenea în creştere şi au atins 380.000 în 2023, potrivit FRONTEX.
REZERVE ALE STÂNGII ŞI DREPTEI
Reforma introduce o ”filtrare” obligatorie a migranţilor care sosesc la frontierele UE, care constă în întregistrarea acestora în baza de date comună EURODAC.
O ”procedură la frontieră” este prevăzută în cazul celor care sunt în mod statistic cel mai puţin susceptibili să obşină azilulu. Ei sunt reţinuţi în centre pe timpul examinării dosarului în mod accelerat, cu scopul de a-i expulza pe cei respinşi cât mai rapid.
Aproximativ 161 de organizaţii de apărarea drepturilor omului - inclusiv Human Rights Watch (HRW), Amnesty International (AI), International Rescue Committee (IRC) sau Oxfam - le-au cerut eurodeputaţilor să respingă Pactul şi şi-au exprimat îngrijorarea faţă de ”detenţii ale unor familii cu copii” şi o ”criminalizare” a exilaţilor.
Stânga are aceleaşi nemulţumiri.
Invers, extrema dreaptă consideră că noile refglementări sunt insuficiente şi ineficiente.
Comisarul european Ylva Johansson, care se află la originea propunerii Pactului, s-a declarat ”foarte mândră” de această reformă.
”Există forţe politice care vor ca imigraţia să fie un subiect toxic, imposibil de gestionat, dar din fericire sunt o minoritate”, a comentat ea.
Regula în vigoare potrivit căreia prima ţară de intrare în UE a unui migrant este responsabilă de cererea de azil a acestuia este menţinută cu câteva modificîri.
Însă, cu scopul de a ajuta ţările în care sosesc mulţi migranţi - ca Italia, Grecia sau Spania -, este organizat un sistem de solidaritate care este obligatoriu.
PLAN DE IMPLEMENTARE LA SFÂRŞITUL LUI IUNIE
Celelalte state membre sunt obligate să contribuie prin preluarea un or solicitanţi de azil - mutare - sau printr-o contribiuţie - fiananciară sau materială - în favoarea ţărilor aflate sub o presiune a migraţiei.
Acesta este un mod de a încerca o depăşire a opoziţiei Ungariei şi Poloniei faţă de orice cotă de refugiaţi, în pofida faptului că cele două ţări rămân ostile reformei.
După vot, Pactul urmează să fie aprobat în mod oficial de către statele membre.
CE urmează să prezinte până în iunie un plan de implementare.
Numeroase probleme au fost lăsate în suspans şi provoacă incertitudini cu privire la funcţionarea sistemului.
Expertul Jean-Louis De Brouwer îşi exprimă ”îndoielile solide cu privire la viitorul pactului”, pe care-l consideră ”un mecanism extraordinar de birocratic şi tehnocratic”.
”Ne îndreptăm către un sistem în mod obiectiv mult mai complex şi nu sunt absolut deloc sigur că statele membre au tendinţa să joace mai bine acest joc” şi să aplice regulile, comentează, la rândul său, directorul Programului Afaceri Europene al Institutului Egmont.
