Iaşul este, în perioada 23 – 24 aprilie 2026, scena uneia dintre cele mai consistente conversaţii despre viitorul oraşelor din România, prilejuită de TILIA - Summitul Oraşelor din România. Evenimentul organizat de compania IULIUS prin Fundaţia IULIUS, în parteneriat cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), reuneşte la Palatul Culturii peste 400 de lideri din administraţie, arhitectură, urbanism, mediul de business, sectorul financiar internaţional şi societatea civilă, într-un dialog aplicat despre cum pot fi dezvoltate oraşe într-un mod mai coerent, mai sustenabil şi mai bine conectat la nevoile oamenilor.
Cu o agendă centrată pe viziune şi design urban, prima zi a summitului a adus în prim-plan teme esenţiale pentru transformarea urbană: reperele internaţionale în proiectarea sustenabilă, rolul peisajului şi al infrastructurii verzi în oraşele de mâine, mobilitatea urbană, adaptarea la schimbările climatice şi, mai ales, felul în care calitatea spaţiului urban influenţează direct bunăstarea comunităţilor.
Invitatul special al summitului TILIA, Charles Montgomery, autorul cărţii „Oraşul Fericit” şi unul dintre cei 100 cei mai influenţi urbanişti din lume, şi-a exprimat viziunea privind dezvoltarea oraşelor, cu soluţii concrete pentru România, în prezentarea sa intitulată „Ştiinţa oraşelor fericite şi bunăstarea oamenilor”.
„Avem deja suficiente dovezi că fericirea urbană nu ţine doar de infrastructură sau de prosperitate economică, ci de calitatea relaţiilor dintre oameni. Conexiunea socială — cu familia, cu vecinii, cu comunitatea — este ingredientul esenţial al unui oraş sănătos. Experimente şi intervenţii din întreaga lume arată că, atunci când proiectăm spaţii care aduc oamenii împreună, creşte încrederea socială, iar odată cu ea cresc siguranţa, echitatea şi calitatea vieţii. Am văzut asta în Vancouver, unde locuinţele gândite în jurul unor spaţii comune au creat legături reale între vecini, şi în proiecte de regenerare urbană în care natura şi spaţiul public au schimbat felul în care oamenii se raportează unii la alţii”, a subliniat acesta.
„Designul urban dictează comportamentul, iar oraşele pe care le construim astăzi ne pot apropia sau, dimpotrivă, ne pot izola. Atunci când punem maşinile în centrul oraşului, pierdem spaţiu, libertate şi, în cele din urmă, fericire. Când punem oamenii în centru, oraşul devine mai respirabil, mai sigur, mai prietenos şi mai viu. Exemplele sunt clare: în New York, transformarea Times Square a redat oamenilor un spaţiu plin de energie şi bucurie; în Paris, îndepărtarea maşinilor din jurul şcolilor a făcut cartierele mai atractive social; iar ideea unui cartier fără parcări arată că tehnologia şi mobilitatea alternativă ne pot ajuta să recuperăm oraşul pentru oameni. De fiecare dată când construim spaţii pentru oameni, şi nu pentru trafic, reconstruim încrederea şi întărim comunităţile”, a arătat Charles Montgomery.
Echipa Foster + Partners, una dintre cele mai influente voci ale arhitecturii mondiale, a susţinut un masterclass despre repere globale pentru un design urban responsabil. Stefan Behling, Senior Executive Partner, recunoscut pentru proiecte emblematice precum Apple Park, sediul Parlamentului Germaniei şi Aeroportul Internaţional din Kuweit, a declarat în cadrul summitului TILIA:
- Când ne uităm la clădirile de birouri ne întrebăm: este acesta un lucru bun sau unul rău pentru viaţa oamenilor? Unele proiecte sunt clădiri complet izolate, un fel de submarine. Este acesta visul nostru? Este ceea ce ne-am dorit ca oameni? Oamenilor le place să se întoarcă la natură.
- Revoluţia tehnologică ne face sa ne întrebăm cum vor arăta oraşele (...) Vor putea roboţii să coexiste cu oamenii? Vor putea, spre exemplu, să ia aceleaşi autobuze cu oamenii?
- Arhitectura nu înseamnă doar clădiri, ci experienţe: trebuie să redăm oraşele oamenilor şi să creăm spaţii de care aceştia să se poată bucura cu adevărat. La Foster + Partners am reuşit să schimbăm, în inima Londrei, traficul pentru a reda oraşului un spaţiu pietonal şi un spaţiu pentru evenimentele comunităţii (...) Trebuie să creezi experienţe pentru ca oamenii să se bucure de spaţiile din oraşe.
- Căutăm să creăm locuri mai sănătoase pentru oameni, prin care să ajutăm natura să se întoarcă în oraşe. Din fericire, există încă investitori care investesc în peisaj, văd avantajele pe termen lung.
Maximilian Zielinski, Senior Partner, a evidenţiat câteva dintre ideile strategice ale proiectului de remodelare a Palas Iaşi, o viziune semnată de Foster + Partners:
- Am început prin a înţelege locul, moştenirea lui. Iaşiul este un loc plin de istorie, iar noi trebuie să o respectăm astfel încât să construim pentru viitor, pentru Iaşi (...) Este o misiune importantă să înţelegi istoria, cum s-a transformat dintr-o Curte Domnească într-un spaţiu public. Încercăm să aducem în proiect mai multă natură, să fie adaptat şi mai mult nevoilor oamenilor.
- Ne concentrăm energia pe spaţii comune, sociale, unde oamenii se pot întâlni.
- Vom crea mai multe zone pietonale, mai umane, mai pline de verdeaţă.
- Cea mai mare intervenţie va fi asupra faţadei Palasului, care se va deschide spre Palat printr-o piaţetă interioară şi exterioară, prin care oamenii vor putea circula.
O temă intens dezbătută a fost viitorul arhitecturii în era Inteligenţei Artificiale.
Stefan Behling: Nu a fost niciodată mai greu ca acum de prevăzut ce va fi în viitor. Există schimbări dramatice. Randările se fac deja cu AI, crearea de opţiuni se face tot cu AI. Ceea ce nu poate face AI este să distingă între 500 de opţiuni şi să o aleagă pe cea optimă. În plus, AI nu poate accesa, deocamdată, planurile cadastrale ale oraşelor.
Susanne Danz, Partner: Acum 25 de ani toate desenele se făceau de mână, apoi am trecut la computere, la modele 3D, totul s-a reunit. Nu ar fi prima dată când profesia se schimbă.
Maximilian Zielinski: AI-ul aduce multe oportunităţi şi ne face să ne folosim timpul în moduri diferite, mai productive şi mai diverse. Azi putem face lucruri mai complexe.
Raluca Munteanu, Director de Dezvoltare IULIUS, a prezentat în cadrul evenimentului proiectele ambiţioase dezvoltate de companie şi viziunea care le stă la bază: aceea că marile transformări urbane pornesc din curaj, încredere şi capacitatea de a vedea potenţial acolo unde alţii văd doar limite. Aceasta a vorbit despre rolul ecosistemelor urbane în atragerea de talente, capital şi inovaţie, dar şi despre miza recuperării unor spaţii abandonate sau contaminate şi redării lor către comunitate.
„Am pornit TILIA de la o idee simplă: să îi aducem împreună pe toţi cei care modelează, guvernează, planifică şi schimbă oraşele prin iniţiative publice, private sau civice. Credem că oraşele din România pot avea arhitectură de calitate, pot deveni mai prietenoase, mai coerente şi mai bine conectate la nevoile oamenilor. Pentru noi, întrebarea-cheie este ce face un oraş fericit, iar răspunsul ţine de calitatea relaţiilor şi a încrederii dintre oameni, instituţii şi locuri. Tocmai de aceea, la IULIUS, am construit în timp această încredere, transformând spaţii abandonate în spaţii vii, care readuc comunităţile împreună”.
„La IULIUS, ne preocupă ideea de a construi pentru generaţii, nu pentru randamente rapide. Am auzit de nenumărate ori că nu se poate: că nu se poate reloca, decontamina, bioremedia sau reconecta o platformă industrială la oraş. Dar experienţa noastră ne arată că unele proiecte par imposibile doar până devin realitate. Cea mai mare provocare nu sunt nici banii, nici avizele, ci convingerea — a administraţiei, a cetăţenilor şi a echipei — că un loc poate deveni mai mult decât este astăzi. Fie că vorbim despre Palas Iaşi, despre RIVUS sau despre proiectul de la Constanţa, miza este aceeaşi: să avem curajul de a vedea potenţial acolo unde alţii văd doar risc şi să redăm oraşului spaţii care pot genera dezvoltare, încredere şi un efect real de multiplicare pentru întreaga comunitate”.
Un alt invitat din străinătate, Mirko Franzoi, Project Director al companiei MIC-HUB, a propus o dezbatere esenţială privind traficul, temă abordată în prezentarea sa cu titlul „10 lucruri pe care oraşele le pot implementa acum pentru un trafic mai bun”.
„Suntem o companie de planificare a transportului care lucrează integrat, de la huburi şi modelare de trafic, până la design de trafic şi aeroporturi, iar valorile care ne definesc sunt diversitatea şi transdisciplinaritatea. Credem că adevărata valoare adăugată vine dintr-o nouă abordare a mobilităţii, care nu mai pune maşina în centrul oraşului. Astăzi, prea multe dintre spaţiile dintre clădiri sunt ocupate de maşini, deşi fluxurile de mobilitate se schimbă şi pot fi regândite. În realitate, un singur şofer ajunge să ocupe aproximativ 15 metri pătraţi atunci când se deplasează, iar maşinile consumă disproporţionat spaţiul urban. Exemple precum Barcelona, Paris sau Milano arată că acest model poate fi schimbat: traficul poate fi încetinit, taxat sau redistribuit, parcările pot fi reduse, iar spaţiile dominate de asfalt şi circulaţie pot redeveni locuri pentru oameni. Fluxurile nu sunt arhitectură fixă, ele sunt flexibile şi pot fi mutate. Iar atunci când reconfigurăm inteligent oraşul, putem transforma străzi şi intersecţii în pieţe, parcuri şi spaţii publice mai echitabile, mai accesibile şi mai vii”, a declarat acesta.
S-a conturat încă din prima zi de dezbateri o direcţie clară, aceea că oraşele viitorului nu se construiesc fragmentat, ci prin colaborare, viziune şi soluţii integrate, în care oamenii sunt în centrul dezvoltării.
