Din cei 28 de oameni de oameni reţinuţi în dosarul „Fabrica de vise”, opt au primit arest la domiciliu, iar restul control judiciar. Dulciurile şi dispozitivele de vapat cu efect psihoactiv ajungeau inclusiv la adolescenţi. Deşi în România substanţele folosite nu sunt încadrate la droguri, pericolele acestora nu pot fi negate, spun experţii, mai ales dacă vârsta consumatorilor este mică. Legea, deşi este într-o zonă gri, oferă pârghii prin care se poate acţiona. Aşa cum s-a întâmplat la Iaşi.
Suspecţii au fost duşi cu dubele de poliţie la Tribunalul Iaşi, acolo unde şi-au aflat soarta pentru următoarele 30 de zile. Aproape de miezul nopţii, judecătorii au decis. În arest la domiciliu au fost plasaţi poliţistul care ambala dulciurile, directorul tehnic al firmei, administratorul, dar şi un apropiat al acestuia. Pe lângă ei, alte patru persoane.
Asociatul canadian a primit control judiciar pentru două luni, la fel ca patronii de magazine din Iaşi care vindeau produsele periculoase. Procurorii DIICOT au de gând să conteste decizia şi să ceară măsuri mai aspre. Subsanţa folosită în prăjiturile, jeleurile şi dispozitivele de vapat din aşa zisa fabrica de vise se numeşte HHC şi este un derivat din canabis. În octombrie, anul trecut, Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie a emis o avertizare cu privire la substanţă, iar în ţări precum Franţa, Italia şi Suedia a fost interzisă.
Procurorii au putut însă să acţioneze datorită unei legi care incriminează inclusiv acest tip de substanţe. Actul normativ a apărut în 2011, când autorităţile şi-au dat seama că nu mai pot ţine pasul cu numărul mare de substanţe periculoase apărute pe piaţă. Cei care realizează şi vând astfel de produse riscă închisoarea de la 2 la 7 ani.
Juridic, astfel de cazuri sunt complicate, atât timp cât legea nu interzice clar substanţele. Situaţia ridică un semnal de alarmă cu privire la produsele periculoase la care adolescenţii au acces din ce în ce mai uşor.
