Lideri europeni precum Nicuşor Dan din România şi-au petrecut cea mai mare parte a anului 2025 încercând să-şi dea seama cum să trăiască alături de Donald Trump. Sau — şi mai rău — fără el, scrie POLITICO într-un interviu exclusiv cu preşedintele român pe care vi-l oferim, integral, în continuare.
De când marele perturbator al normelor internaţionale s-a întors la Casa Albă în ianuarie, el a arătat clar cât de puţin îi pasă cu adevărat de Europa - unii dintre locotenenţii săi cheie sunt în mod evident ostili .
Preşedintele SUA a redus drastic ajutorul financiar şi militar acordat Ucrainei, a impus tarife vamale Uniunii Europene şi i-a acuzat pe liderii acesteia, numindu-i „slabi”. Administraţia sa are acum misiunea de a interveni în democraţia europeană pentru a sprijini partidele „patriotice” şi a îndrepta politica către obiectivele anti-migraţie ale MAGA.
Pentru lideri precum preşedintele moderat al României, dilema este întotdeauna cât de mult să accepte priorităţile lui Trump - pentru că Europa are încă nevoie de America - şi cât de puternic să reziste ostilităţii sale faţă de valorile europene centriste. Există oare o alianţă adevărată peste Atlantic?
„Lumea s-a schimbat”, a spus Dan într-un interviu acordat din suita sa de hotel de la ultimul etaj din Bruxelles. „Am trecut de la un mod – într-un fel – moral de a face lucrurile la un mod foarte pragmatic şi economic de a face lucrurile.”
Liderii UE înţeleg acest lucru, a spus el, şi îşi concentrează acum atenţia pe dezvoltarea de strategii practice pentru gestionarea noii realităţi a lumii conduse de Trump. Centriştii vor trebui să ia în considerare o mişcare concertată din partea americanilor de a-şi susţine adversarii populişti de dreapta, în timp ce Statele Unite încearcă să schimbe direcţia Europei.
Oficiali ai administraţiei, precum vicepreşedintele JD Vance, au condamnat alegerile anulate de anul trecut din România, iar noua Strategie de Securitate Naţională a Casei Albe sugerează că SUA vor încerca să adapteze politica europeană agendei sale MAGA anti-migraţie.
Pentru Dan, este „în regulă” ca politicienii americani să îşi exprime opiniile. Dar ar fi o „problemă” dacă SUA ar încerca să „influenţeze” politica „nedemocratic” - de exemplu, plătind mass-media din ţările europene „cum fac ruşii”.
Relaţiile cu America sunt esenţiale pentru o ţară precum România, care, în mod neobişnuit, a rămas deschisă către Occident timp de patru decenii de regim comunist. La marginea estică a UE, la graniţa cu Ucraina, România găzduieşte o importantă bază NATO - care va deveni în curând cea mai mare din Europa - precum şi un sit american de apărare antirachetă. Însă administraţia Trump a anunţat retragerea a 800 de soldaţi americani din România, stârnind îngrijorare la Bucureşti.
În timp ce soarele de iarnă se revărsa pe fereastră, Dan a susţinut că Europa şi SUA sunt aliaţi naturali, deoarece împărtăşesc mai multe valori decât alte regiuni ale lumii. El a crezut că „un parteneriat adecvat” va fi posibil - „în viitorul [pe termen mediu]”. Dar, deocamdată, „ne aflăm într-o oarecare perioadă de tranziţie în care trebuie să ne înţelegem mai bine unii pe alţii”.
Evaluarea sinceră a lui Dan dezvăluie amploarea pagubelor aduse alianţei transatlantice în acest an. Trump a pus în pericol toate aspectele alianţei occidentale - chiar şi restabilind relaţiile cu liderul rus Vladimir Putin.
Uneori, europenii au fost dezorientaţi în privinţa modului în care să reacţioneze.
Crede Dan că Trump a avut dreptate când a declarat pentru POLITICO luna aceasta că liderii europeni sunt „slabi”?
„Da”, a spus Dan, există „o parte” de adevăr în evaluarea lui Trump. Europa poate fi prea lentă în a lua decizii. De exemplu, a fost nevoie de luni de discuţii şi de un summit tensionat la Bruxelles săptămâna trecută, care s-a încheiat la ora 3 dimineaţa, pentru a conveni asupra unei modalităţi de finanţare a Ucrainei. Dar – în mod crucial – chiar şi o UE conflictuală a luat în cele din urmă „decizia importantă”, a spus el.
Decizia de a împrumuta 90 de miliarde de euro din datoria comună a UE pentru un împrumut pentru Kievul aflat în dificultate va menţine Ucraina în lupta împotriva lui Putin în următorii doi ani.
Potrivit liderilor UE care susţin planul (Ungaria, Slovacia şi Cehia nu vor participa), acesta face mai probabil un acord de pace, deoarece îi transmite lui Putin un semnal că Ucraina nu se va prăbuşi pur şi simplu dacă aşteaptă suficient de mult.
Dar Dan crede că sfârşitul războiului este încă departe, în ciuda presiunilor lui Trump pentru un armistiţiu.
„Sunt mai degrabă pesimist decât optimist pe termen scurt”, a spus el. Partea lui Putin nu pare să îşi dorească pacea: „Ei cred că o pace peste două, trei luni va fi mai bună pentru ei decât pacea de acum. Aşa că vor lupta mai mult - pentru că au făcut nişte mici progrese pe teren.”
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat la summitul Consiliului European de săptămâna trecută că doreşte ca Trump să pună mai multă presiune pe Putin pentru a accepta un armistiţiu. Este Dan de acord? „Desigur. Susţinem Ucraina.”
Însă sancţiunile „extrem de puternice” impuse recent de Trump companiilor petroliere ruseşti Rosneft şi Lukoil sunt deja de ajutor, a spus Dan. De asemenea, el a salutat angajamentul lui Trump faţă de pace şi noua deschidere a Americii de a oferi garanţii de securitate pentru a consolida un acord final.
Este clar că Dan speră ca Putin să nu obţină întregul Donbas din estul Ucrainei, dar nu vrea să-i lege mâinile lui Zelenski. „Orice fel de pace în care agresorul este recompensat într-un fel nu este bună pentru Europa şi pentru viitoarea securitate a lumii”, a spus Dan. „Dar decizia pentru pace este doar pe umerii ucraineni. Ei suferă atât de mult, aşa că nu-i putem învinovăţi pentru nicio decizie pe care o vor lua.”
România joacă un rol esenţial ca centru operaţional pentru transferul de provizii către Ucraina vecină. Cu portul Constanţa de la Marea Neagră, ţara va fi vitală pentru viitoarele operaţiuni de menţinere a păcii. Soldaţii ucraineni se antrenează în România, iar România lucrează deja cu Bulgaria şi Turcia pentru deminarea Mării Negre, a declarat Dan.
Între timp, dronele ruseşti au încălcat spaţiul aerian românesc de peste o duzină de ori de la începutul războiului de amploare, iar un sat de la graniţa cu Ucraina a trebuit să fie evacuat recent, după ce dronele au dat foc unei nave cisternă care conţinea gaz. Dan a minimalizat ameninţarea.
„Am avut nişte drone. Suntem siguri că nu au fost trimise intenţionat pe teritoriul nostru”, a spus el. „Încercăm să le spunem poporului nostru că nu este deloc în pericol.” Cu toate acestea, România îşi măreşte cheltuielile militare pentru a descuraja Rusia.
Dan, în vârstă de 56 de ani, a câştigat preşedinţia în luna mai a acestui an, într-un moment tensionat pentru ţara cu 19 milioane de locuitori.
Fostul primar moderat al Bucureştiului l-a învins împotriva aşteptărilor pe adversarul său populist şi sceptic faţă de Ucraina. Votul a fost o reluare, după ce prima încercare de a organiza alegeri prezidenţiale a fost anulată în decembrie anul trecut din cauza acuzaţiilor de interferenţă masivă a Rusiei şi activităţi ilegale în sprijinul candidatului de extremă dreapta Călin Georgescu. Sunt în curs de desfăşurare procese, inclusiv acuzaţii împotriva lui Georgescu şi a altora pentru un presupus complot de lovitură de stat.
Însă pentru mulţi români, anularea alegerilor din 2024 nu a făcut decât să le întărească cinismul faţă de întregul sistem democratic din ţara lor. Ei îşi doreau o schimbare, iar aproape jumătate din electorat a susţinut extrema dreaptă pentru a o realiza.
Corupţia rămâne astăzi o problemă majoră în România, iar Dan şi-a asumat misiunea de a restabili încrederea alegătorilor. În primele şase luni, însă, a prioritizat reducerile dureroase şi nepopulare ale cheltuielilor din sectorul public pentru a ţine sub control deficitul bugetar - care era cel mai mare din UE. „În ceea ce priveşte marile probleme ale societăţii, începând cu corupţia, nu am făcut prea multe”, a mărturisit Dan.
Asta, a spus el, se va schimba. Un documentar TV recent despre presupusa corupţie din sistemul judiciar a provocat demonstraţii stradale şi o scrisoare de protest semnată de sute de judecători.
Dan urmează să se întâlnească cu ei săptămâna aceasta şi apoi va lucra la reforme legislative axate pe asigurarea faptului că cei mai buni magistraţi sunt promovaţi pe merit, mai degrabă decât pe cine cunosc. „Oamenii de la vârf lucrează pentru reţele mici de interese, în loc să fie pentru binele public”, a spus Dan.
De asemenea, a fost clar că statul nu a făcut încă suficiente pentru a explica alegătorilor de ce alegerile de anul trecut au fost anulate. Mai multe detalii vor apărea într-un raport aşteptat în următoarele două luni, a spus el.
Un lucru evident acum este că atacul Rusiei asupra democraţiei româneşti, inclusiv printr-o vastă campanie de influenţă pe TikTok, nu a fost izolat. Dan a spus că ţara sa a fost o ţintă pentru Moscova timp de un deceniu, iar alţi lideri europeni îi spun că acum suferă aceleaşi campanii de dezinformare, precum şi de sabotaj. Nimeni nu are un răspuns la torentul de ştiri false online, a spus el.
„Tocmai am discuţii cu lideri din ţări mai avansate decât noi şi cred că nimeni nu are un răspuns complet”, a spus el. „Dacă ai astfel de informaţii şi acele informaţii au ajuns la o jumătate de milion de oameni, chiar dacă vii a doua zi spunând că sunt false, ai pierdut deja.”
Alianţa pentru Uniunea Românilor, partid populist de extremă dreapta, conduce în sondaje cu aproximativ 40%, reflectând modelul din alte părţi ale Europei. Dan, care l-a învins pe liderul AUR, George Simion, în luna mai, consideră că propria sa echipă trebuie să se apropie de oameni pentru a învinge populismul. Şi îşi doreşte ca politicienii naţionali din întreaga Europă să înceteze să mai dea vina pe Bruxelles pentru toate politicile lor nepopulare, deoarece acest lucru nu face decât să alimenteze cauzele populiste.
Dan a spus că a aflat că politica UE este, de fapt, un proces democratic, în care diferite ţări membre îşi propun propriile idei. „Cu experienţa mea de şase luni, pot spune că este o dezbatere destul de intensă”, a spus el. „Nu există un şef birocrat care să aranjeze lucrurile. Este o democraţie. Este păcat că oamenii nu simt acest lucru în mod direct.”
Dar cum rămâne cu acele summituri maraton ale UE care ţin pe toată lumea la treabă mult după miezul nopţii? „Subiectele sunt bine alese”, a spus Dan. „Dar cred că dezbaterile sunt puţin prea lungi.”
