Preşedintele Nicuşor Dan a promulgat, miercuri, legea care introduce o excepţie în regimul ariilor naturale protejate şi permite modificarea limitelor acestora pentru anumite proiecte hidroenergetice începute sau aprobate înainte de 29 iunie 2007. Măsura vizează proiectele pentru care existau, la acea dată, aprobări oficiale şi lucrările erau în curs de execuţie sau fuseseră demarate.
Preşedintele României a semnat decretul pentru promulgarea legii de completare a Ordonanţei de urgenţă nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, precum şi de modificare a Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.
Noua reglementare stabileşte un cadru de excepţie în care limitele unor arii naturale protejate pot fi modificate pentru a permite continuarea unor investiţii hidroenergetice aprobate anterior datei de 29 iunie 2007.
Ariile protejate pot fi redesenate pentru proiectele hidroenergetice vechi
Potrivit legii, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, apelor şi pădurilor trebuie să dispună modificarea limitelor unei arii naturale protejate în termen de 60 de zile de la solicitarea beneficiarului, dacă suprafeţele vizate făceau parte, la 29 iunie 2007, din proiecte de investiţii pentru amenajări hidroenergetice aprobate prin hotărâri ale Guvernului sau decrete de stat.
Condiţia este ca obiectivele respective să fi fost în curs de execuţie sau lucrările să fi fost demarate înainte de această dată, în baza legislaţiei în vigoare.
Noile limite ale ariilor protejate vor trebui stabilite astfel încât întreaga schemă de amenajare hidroenergetică, inclusiv drumurile de acces, staţiile şi reţelele de transport şi distribuţie aferente, să fie situată în afara ariei naturale protejate.
Legea prevede şi instituirea unei zone-tampon de minimum 100 de metri între noile limite ale ariei protejate şi limitele amenajării hidroenergetice, pe toată lungimea de grăniţuire.
Prevederile nu se aplică proiectelor care au ca obiectiv unic apărarea şi securitatea naţională sau intervenţia în situaţii de urgenţă, precum şi proiectelor care contribuie la realizarea acestor obiective şi sunt desemnate ca atare prin hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
De asemenea, sunt exceptate capacităţile existente de producere sau transport al energiei electrice aflate în arii protejate, pentru care sunt realizate lucrări de mentenanţă, retehnologizare sau modernizare.
Legea a fost contestată la CCR. Daniel Zamfir: „Putem continua construcţia hidrocentralelor”
Parcursul legislativ al actului normativ a fost marcat de o sesizare de neconstituţionalitate. La 11 noiembrie 2025, preşedintele Nicuşor Dan a formulat o obiecţie de neconstituţionalitate cu privire la lege.
Prin Decizia nr. 735/2026, Curtea Constituţională a respins însă obiecţia ca neîntemeiată şi a constatat că actul normativ este constituţional în raport cu criticile formulate.
Ulterior, comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor au decis, cu majoritate de voturi, respingerea cererii de reexaminare formulate de şeful statului.
Senatorul PSD Daniel Zamfir, unul dintre susţinătorii legii, a salutat promulgarea acesteia. El susţine că actul normativ va permite reluarea unor proiecte hidroenergetice începute înainte ca respectivele zone să fie incluse în regimul ariilor naturale protejate.
„Astăzi, Preşedintele României a promulgat legea pentru care mă lupt de 4 ani”, a scris Zamfir pe Facebook, acuzând totodată opoziţia venită din partea unor politicieni şi organizaţii de mediu.
Senatorul susţine că blocarea acestor investiţii a afectat independenţa energetică a României şi consideră promulgarea legii un pas important pentru continuarea construcţiei hidrocentralelor începute înainte de instituirea regimului de protecţie.
