Schimbările fiscale din ultima perioadă afectează semnificativ activitatea firmelor din construcţii, multe dintre ele fiind ameninţate de insolvenţă, dar şi să rămână fără muncitorii migranţi care vor pleca în ţările din Vestul Europei.
Majorarea TVA şi a accizelor la carburanţi, alături de eliminarea facilităţilor fiscale pentru salariaţi sunt doar câteva din motivele care i-au făcut pe antreprenorii din construcţii să-şi regândească strategia de business pentru acest an.
În plus, urmează să fie suspendate o serie de investiţii, inclusiv pe bani europeni, cum este cazul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), ceea ce va impacta serios activitatea în sector. Mai mult, constructorii se tem că vor fi nevoiţi să facă disponibilizări, după ce s-au chinuit să aducă personal din străinătate, ceea ce ar putea să genereze fluxuri semnificative de muncitori migranţi către statele din vestul Europei, arată termene.ro.
Profitabilitate incertă
Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO), vorbeşte de impactul negativ al majorărilor de taxe si impozite, fiind aşteptat un declin în sector, în 2025.
”Costurile vor fi abrupt majorate, contractele vor fi evident întârziate, estimăm o epidemie de insolvente şi măsuri de criză prin care societăţile de construcţii sunt nevoite să-şi protejeze interesele economice şi sociale legitime”, a declarat pentru Termene.ro Laurenţiu Plosceanu.
Acesta afirmă că, practic, competitivitatea sectorului va fi grav afectată din cauza factorilor conjuncturali şi a deciziilor politice ostile investiţiilor publice.
„Profitabilitatea agregată a sectorului devine incertă”, avertizează Plosceanu.
Vulnerabilităţi
După un an 2025 dificil, constructorii speră la o revenire a afacerilor din sector, anul viitor, cu investiţii realizate atât din fonduri europene, cât şi susţinute de la buget.
„Aşteptăm în 2026 o recuperare în sectorul construcţiilor, susţinută de fonduri europene şi proiecte publice majore (autostrăzi, metrou, energie, edilitare, mediu, sănătate etc) pe fondul unor politici publice corectate şi orientate pe nevoile de dezvoltare a tarii”, declară preşedintele ARACO.
În opinia lui, la acest moment, principalele vulnerabilităţi ale sectorului sunt costurilor ridicate, deficitului de forţă de muncă, incertitudinile fiscale şi politice, alături de rigidităţi ale fluxului de investiţii private.
Reprezentantul ARACO consideră că pentru a face faţă situaţiei dificile actuale, constructorii trebuie să fie eficienţi în gestionarea costurilor şi să recruteze şi reţină personal calificat.
De asemenea, este necesar să valorifice instrumentele digitale şi soluţiile sustenabile în managementul operaţional, dar şi să rămână flexibili şi adaptaţi la condiţiile pieţei şi ale finanţării publice din perspectiva asumării calculate a riscurilor.
Risc major
Deficitul de forţă de muncă este unul structural atât la nivel comunitar, cât mai ales la nivel naţional unde constructorii se confruntă atât cu un deficit calitativ cât şi unul cantitativ, arată Plosceanu.
„Soluţiile de compensare vin din spaţiul asiatic şi aduc evident neconformităţi în planul adaptării pentru care tot societăţile sunt obligate să suporte costurile”, precizează preşedinte ARACO.
Acesta atrage atenţia că disponibilizările potenţiale de forţă de muncă „în urma amputării contractelor în execuţie riscă să genereze din nou fluxuri semnificative de muncitori migranţi către statele din vestul Europei”.
Construcţiile, alături de industria prelucrătoare, comerţ, hoteluri şi restaurante se numără printre sectoarele care apelează cel mai mult la muncitori străini.
Pentru anul 2025 Guvernul a aprobat un contingent de 100.000 de lucrători străini nou admişi pe piaţa forţei de muncă din România, fiind al treilea an în care se menţine cota la acest nivel, în ciuda solicitărilor venite din partea angajatorilor de a mări numărul muncitorilor non-UE. Cei mai mulţi provin din state precum Nepal, Italia, Turcia, Sri Lanka, un sfert dintre ei lucrând în Bucureşti.
Creştere în S1
În primul semestru al acestui an, lucrările de reparaţii capitale şi cele de construcţii noi au susţinut o creştere cu 5,9% a volumului de construcţii, pe ansamblu, ca serie brută, comparativ cu intervalul similar din 2024, potrivit datelor publicate de către Institutul Naţional de Statistică (INS).
În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2025, lucrările de reparaţii capitale au cunoscut un salt de 51,5% faţă anul anterior, în timp ce lucrările de construcţii noi au crescut cu 3,6%. La polul opus se află lucrările de întreţinere şi reparaţii curente, care au înregistrat un recul de 8,5%.
Pe obiecte de construcţii, s-au înregistrat creşteri la construcţiile inginereşti (+10,5%) şi la clădirile rezidenţiale (+3,1%), de la un an la altul, faţă de un recul de 0,7% în cazul clădirilor nerezidenţiale.
În iunie, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, ca serie brută, pe total cu 8,8%, comparativ cu iunie 2024.
