O descoperire revoluţionară aduce claritate asupra originii sifilisului, boala care a provocat prima epidemie documentată în Europa în anul 1494.
Cercetători de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutivă din Leipzig au analizat ADN-ul extras din oase vechi de mii de ani, descoperite în America, şi au identificat genomuri ale bacteriei Treponema pallidum, responsabilă pentru sifilis şi bolile înrudite, yaws şi bejel.
Descoperiri-cheie
Sub conducerea dr. Kirsten Bos, echipa a studiat rămăşiţe din Argentina, Chile, Mexic şi Peru, datând dinaintea călătoriei lui Columb în Lumea Nouă. Analiza ADN-ului antic a confirmat că bacteria care cauzează aceste boli avea un strămoş comun ce a trăit acum aproximativ 9.000 de ani în America.
Acest interval coincide cu izolarea biologică şi geografică a populaţiilor americane, întărind teoria că sifilisul îşi are originea în Lumea Nouă. Cercetătorii cred că boala a fost adusă în Europa odată cu întoarcerea lui Columb în 1493, declanşând o epidemie devastatoare în timpul invaziei regelui Carol al VIII-lea al Franţei în Italia, în 1494.
Impact global al bolii
Deşi astăzi sifilisul este o boală globală, variantele sale, precum yaws şi bejel, sunt limitate la regiunile tropicale. Aceste boli înrudite au fost răspândite la nivel mondial prin colonizare, traficul de sclavi şi migraţii.
Dr. Bos subliniază că, deşi noile dovezi sunt convingătoare, dezbaterea privind originea sifilisului nu va lua sfârşit curând, din cauza limitărilor impuse de numărul redus al surselor disponibile. Cercetările continuă pentru a dezlega complet acest mister medical ce a afectat omenirea timp de secole.
Descoperirile recente reprezintă un pas important în înţelegerea istoriei sifilisului, aducând o perspectivă ştiinţifică asupra originilor sale şi asupra modului în care a influenţat istoria globală.
