Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat joi, în prima sa conferinţă amplă de presă din acest an, că o eventuală unire cu România ar putea reprezenta una dintre modalităţile prin care Republica Moldova şi-ar asigura pacea, securitatea şi apartenenţa la lumea liberă, în contextul regional şi internaţional tot mai complicat. Totuşi, şefa statului a subliniat că obiectivul prioritar al Chişinăului rămâne aderarea la Uniunea Europeană, în condiţiile în care nu există, în prezent, o majoritate favorabilă unirii în rândul cetăţenilor.
„Ceea ce-mi doresc cel mai mult pentru Republica Moldova este să fim în pace, cetăţenii noştri să fie în siguranţă şi să rămânem parte a lumii libere. Acest lucru poate fi asigurat prin aderarea la Uniunea Europeană şi, eventual, poate fi asigurat dacă Republica Moldova ar fi sub protecţia României”, a afirmat Maia Sandu.
Preşedinta a precizat că nu a discutat cu liderii europeni despre subiectul unirii şi a reiterat că, într-o democraţie, deciziile majore trebuie să reflecte voinţa populară. „Suntem o ţară democratică şi mergem strict după decizia cetăţenilor”, a spus ea, citată de NewsMaker.
Declaraţiile vin în contextul reacţiilor stârnite de un interviu recent acordat presei britanice, în care Maia Sandu a afirmat că ar vota în favoarea unirii cu România dacă ar avea loc un referendum. Ea a explicat atunci că o eventuală reunificare ar putea întări rezilienţa Republicii Moldova în faţa presiunilor Federaţiei Ruse, în special pe fondul războiului din Ucraina şi al tentativelor de influenţare a proceselor electorale de la Chişinău.
Afirmaţiile preşedintei au fost susţinute de mai mulţi oficiali moldoveni, inclusiv premierul Alexandru Munteanu şi ministrul culturii, Cristian Jardan, care au declarat că ar sprijini unirea în cazul unui vot favorabil. În acelaşi timp, deputatul Vasile Costiuc, cunoscut pentru poziţiile sale unioniste, a anunţat intenţia de a propune organizarea unui referendum pe acest subiect.
Cu toate acestea, datele sociologice indică faptul că ideea unirii nu este susţinută de majoritatea populaţiei. Potrivit unui sondaj al Barometrului Opiniei Publice, publicat în septembrie 2025, 33,4% dintre cetăţeni ar vota pentru unirea cu România, 45,7% s-ar opune, iar 16,7% se declară indecişi.
În cadrul conferinţei, Maia Sandu a subliniat că relaţia „strategică” cu România reprezintă un pilon esenţial pentru securitatea, stabilitatea şi dezvoltarea Republicii Moldova, precum şi pentru parcursul său european. Ea a reiterat sprijinul ferm pentru Ucraina, afirmând că securitatea şi rezilienţa Republicii Moldova depind direct de capacitatea Kievului de a rezista agresiunii ruse.
Referindu-se la Rusia, preşedinta a afirmat că aceasta rămâne „o sursă majoră de destabilizare” în regiune şi pe continent. În ceea ce priveşte aderarea la NATO, Maia Sandu a reamintit că neutralitatea este prevăzută în Constituţie, dar a subliniat importanţa parteneriatelor internaţionale pentru consolidarea capacităţilor de apărare.
Maia Sandu a anunţat, totodată, continuarea investiţiilor în apărarea aeriană, inclusiv achiziţionarea unui nou radar cu sprijinul Uniunii Europene în 2026, precum şi modernizarea infrastructurii militare şi alinierea la standardele occidentale. Pregătirea pentru aderarea la UE şi avansarea negocierilor rămân obiective centrale pentru anul în curs, a concluzionat şefa statului.
