Maia Sandu a depus jurământul de învestire în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, începându-şi oficial cel de-al doilea mandat. Ceremonia s-a desfăşurat la Palatul Republicii, marcând un moment important în istoria politică a ţării. Maia Sandu este singurul preşedinte ales prin sufragiu direct pentru două mandate consecutive, consolidând astfel un record în cei peste 30 de ani de independenţă ai Republicii Moldova.
Rezultatele alegerilor şi semnificaţia lor
Maia Sandu a câştigat scrutinul din 3 noiembrie, obţinând 55,35% din voturi în turul al doilea, faţă de contracandidatul Alexandr Stoianoglo, care a obţinut 44,65%. Alegerile au fost validate de Curtea Constituţională, care a subliniat că acestea s-au desfăşurat în conformitate cu legea, în pofida unor ingerinţe externe şi discursuri discriminatorii semnalate în campanie.
Victoria sa a fost sprijinită masiv de diaspora moldovenească, ceea ce a generat critici din partea Moscovei, care a considerat rezultatul alegerilor ca fiind lipsit de legitimitate.
Evenimentele ceremoniei oficiale
După depunerea jurământului, Maia Sandu a participat la o şedinţă solemnă comună a Parlamentului şi a Curţii Constituţionale, urmată de depunerea unei coroane de flori la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. Ulterior, preşedinta s-a deplasat spre sediul Preşedinţiei, unde Garda de Onoare i-a prezentat onorul.
Provocările noului mandat
Noul mandat al Maiei Sandu debutează într-un context tensionat, marcat de criza energetică şi de instabilitatea regională cauzată de războiul din Ucraina. Republica Moldova se confruntă cu provocări în aprovizionarea cu energie electrică, în condiţiile în care contractul de tranzit al gazelor ruseşti prin Ucraina urmează să expire. Moscova acuză autorităţile de la Chişinău că intenţionează să preia prin forţă militară regiunea separatistă Transnistria, escaladând tensiunile politice şi economice.
Context istoric
Maia Sandu devine al şaselea preşedinte al Republicii Moldova, după Mircea Snegur, Petru Lucinschi, Vladimir Voronin, Nicolae Timofti şi Igor Dodon. Spre deosebire de primul său mandat, care a început în plină pandemie, acest nou mandat este definit de o criză energetică majoră şi de provocări geopolitice complexe.
Angajamentele sale pentru democraţie, respectarea drepturilor omului şi integrarea europeană continuă să fie priorităţi în faţa dificultăţilor interne şi externe.
