Preşedintele francez Emmanuel Macron a admis joi că decizia sa de a dizolva Adunarea Naţională în iunie, care a aruncat Franţa într-o criză politică, "nu a fost înţeleasă", dar a dat asigurări că şi va duce mandatul la final şi a acuzat opoziţia că "creează dezordine", relatează Agerpres.
La o zi după moţiunea de cenzură istorică prin care a fost demis guvernul premierului Michel Barnier, preşedintele francez a promis, într-un discurs televizat, că va numi "în zilele următoare" un prim-ministru pentru un "guvern de interes general".
Revenind la punctul de plecare a crizei, dizolvarea surpriză a Adunării Naţionale în iunie, preşedintele francez a apreciat că decizia sa nu a fost înţeleasă.
"Mulţi m-au învinuit pentru această decizie şi ştiu, mulţi continuă să-mi reproşeze. Este un fapt şi este responsabilitatea mea", a spus preşedintele Macron, înainte de a-şi apăra metoda şi de a-i critica pe deputaţii de stânga şi extremă dreapta care au votat miercuri moţiunea împotriva guvernului Barnier.
Într-o acuzaţie virulentă, Emmanuel Macron i-a acuzat că s-au unit într-un "front antirepublican".
"De ce aceşti parlamentari au procedat aşa? Ei nu se gândesc la voi, la capetele voastre, la proiectele voastre, se gândesc doar la un singur lucru, alegerile prezidenţiale, să se pregătească, să se grăbească şi aceasta cu cinism şi un anumit sentiment de haos", a afirmat el.
Deputaţii francezi au votat miercuri pentru demiterea guvernului minoritar aflat la putere de doar trei luni, fiind prima dată când acest lucru se întâmplă în Franţa din 1962 şi sporind incertitudinea politică şi economică într-o ţară pivot a Uniunii Europene.
După trei ore şi jumătate de dezbateri aprinse într-o sală arhiplină asupra unei moţiuni de cenzură susţinută de parlamentari ai opoziţiei de stânga şi de extremă dreapta, 331 din cei 577 de deputaţi din Adunarea Naţională - camera inferioară a parlamentului francez - şi-au retras sprijinul pentru premierul Michel Barnier.
Franţa, a doua economie ca mărime din zona euro, se confruntă cu un deficit bugetar uriaş care afectează acţiunile şi obligaţiunile franceze şi creşte costurile de împrumut. Ţara cheltuieşte 60 de miliarde de euro pe an pentru plata dobânzilor la datoria sa, ceea ce este mai mult decât cheltuieşte pentru apărare sau pentru învăţământul superior, după cum a spus Barnier în intervenţia pe care a avut-o înainte de vot.
