CNSAS a reluat verificările în cazul şefului SPP, Lucian Pahonţu, după informaţiile apărute în investigaţiile Recorder şi Snoop. Mădălin Hodor spune că instituţia va verifica strict dacă Pahonţu a fost lucrător sau colaborator al fostei Securităţi.
Vicepreşedintele Colegiului CNSAS, Mădălin Hodor, a confirmat că instituţia a reluat verificările privind trecutul lui Lucian Pahonţu. Potrivit acestuia, au fost solicitate informaţii de la foştii deţinători ai arhivelor Securităţii, iar în prezent sunt analizate documentele disponibile.
„Da, confirm acest lucru. În urma solicitărilor recente legate de cele două anchete jurnalistice, CNSAS a reluat verificările pentru domnul Lucian Pahonţu. S-a derulat deja etapa solicitării de informaţii de la foştii deţinători de arhivă.
Am primit un set de răspunsuri şi momentan suntem în situaţia în care se fac căutări pentru a identifica probe legate de activitatea domnului Lucian Pahonţu şi eu cred că într-un orizont de timp rezonabil vom avea o decizie în ceea ce priveşte calitatea dânsului de colaborator sau lucrător al fostei Securităţi sau din contră, dacă nu a fost colaborator sau lucrător al fostei Securităţi.
Ţin să precizez că doar asupra acestui aspect CNSAS se poate pronunţa. Nu avem alte atribute legale în ceea ce priveşte restul lucrurilor care s-au afirmat despre domnul Pahonţu. Noi, strict despre asta o să dăm o decizie”, a spus Hodor la Digi24.
Ce poate verifica instituţia
Hodor a precizat că CNSAS nu are competenţa de a se pronunţa asupra prezenţei lui Pahonţu la evenimentele din decembrie 1989 sau iunie 1990. Instituţia poate analiza însă documente ale fostei Securităţi şi activitatea persoanei până la momentul desfiinţării acesteia.
„CNSAS nu are atribute legale de a se pronunţa legat de evenimentele din decembrie 1989 şi nici de evenimentele din iunie 1990”, a spus Hodor.
Vicepreşedintele CNSAS a mai afirmat că în arhivele instituţiei nu există o declaraţie pe proprie răspundere a lui Lucian Pahonţu privind colaborarea sau necolaborarea cu Securitatea, document care ar fi trebuit depus în 2005, când acesta a devenit şeful SPP.
Hodor a explicat şi că au existat verificări şi în 2008, în urma unei solicitări venite din partea unui jurnalist. La acel moment, informaţiile primite de la deţinătorii arhivelor au fost însă insuficiente pentru a permite continuarea cercetărilor.
Verdictul ar putea fi anunţat în septembrie
După investigaţiile Recorder şi Snoop, CNSAS a cerut din nou date despre traseul profesional al lui Pahonţu. Hodor spune că răspunsurile primite de această dată sunt mult mai detaliate.
„am redeclanşat aceste operaţiuni de verificare şi am solicitat din nou date despre cariera domnului Pahonţu. Am primit acum nişte răspunsuri mult mai detaliate, răspunsuri care precizează exact tot traseul profesional şi acum verificăm în arhiva proprie dacă găsim acele documente care să ne permită să dăm un verdict”, a adăugat el.
Mădălin Hodor a subliniat că obiectivul verificărilor nu este confirmarea faptului că Pahonţu a activat în trupele de Securitate, ci stabilirea existenţei unor eventuale activităţi de poliţie politică.
„Dar, repet, miza nu este aceea de a arăta că domnul Pahonţu a activat în cadrul trupelor de Securitate, pentru că asta este o informaţie pentru care nu e nevoie de CNSAS, e o informaţie absolut adevărată şi nu e nevoie ca noi să confirmăm că ceea ce s-a scris este adevărat.
În privinţa asta, sigur, vom prezenta poate un traseu mai detaliat şi cu mai multe detalii decât cele prezentate în investigaţiile Recorder sau Snoop. Dar nu asta este miza verificărilor CNSAS, ci aceea de a determina dacă dânsul a fost lucrător al Securităţii.
Adică dacă a desfăşurat activităţi de poliţie politică, dacă a săvârşit activităţi care au vizat încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Asta este ceea ce CNSAS analizează şi poate face public”, a spus Hodor.
Rezultatele verificării ar urma să fie făcute publice în septembrie. În cazul unui verdict de lucrător al Securităţii, CNSAS ar urma să înainteze instanţei o notă de constatare, iar Pahonţu ar avea posibilitatea să conteste decizia în instanţă.
Mădălin Hodor a precizat că o eventuală decizie nu ar duce automat la pierderea funcţiei de şef al SPP, în lipsa unei prevederi legale sau a unei reguli specifice care să stabilească o astfel de incompatibilitate.
