Luca Niculescu a prezentat programul de guvernare pentru perioada 2026-2028, care propune reducerea deficitului bugetar fără noi şocuri fiscale majore, stimularea producţiei interne şi reorganizarea administraţiei publice. Documentul include măsuri economice şi sociale, investiţii în energie şi infrastructură, precum şi reforme în sănătate, educaţie şi sistemul fiscal. Aplicarea unora dintre angajamente va depinde însă de resursele financiare disponibile şi de evoluţia deficitului.
Una dintre principalele ţinte ale programului este coborârea deficitului bugetar sub 3% din PIB până în 2030. Pentru atingerea acestui obiectiv, Executivul propune limitarea creşterii cheltuielilor, reducerea risipei şi îmbunătăţirea colectării veniturilor la buget.
Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) ar urma să fie eliminat de la 1 ianuarie 2027, iar principiul cotei unice de impozitare va fi menţinut. Totodată, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) ar urma să fie reorganizată, cu verificări orientate mai mult către contribuabilii identificaţi ca având riscuri fiscale. Firmele care îşi achită corect obligaţiile ar putea beneficia de rambursări mai rapide şi proceduri simplificate.
Programul prevede şi reformarea administraţiei publice. În primele şase luni ar urma să fie auditate ministerele şi agenţiile, iar instituţiile cu atribuţii suprapuse ar putea fi comasate. În locul reducerilor uniforme de personal, dimensionarea angajaţilor ar urma să ţină cont de activitatea efectivă. Digitalizarea serviciilor publice şi simplificarea relaţiei dintre cetăţeni şi stat completează planul de reformă.
Documentul prevede reluarea indexării pensiilor începând din 2027, în funcţie de posibilităţile bugetare. Salariul minim ar urma să fie actualizat anual printr-un mecanism predictibil, iar o nouă lege a salarizării unitare în sectorul public este programată pentru 2027.
Pentru familii, programul include un proiect de fertilizare in vitro destinat unui număr de până la 10.000 de beneficiari anual, cu un sprijin de maximum 15.000 de lei pentru fiecare persoană. Este propusă şi extinderea programelor pentru tineri, inclusiv prin iniţiativa „Primul loc de muncă”, care ar viza aproximativ 21.000 de persoane fără ocupaţie şi fără participare la educaţie sau formare profesională.
În sănătate, accentul ar urma să se mute treptat către prevenţie, medicina de familie şi serviciile ambulatorii. În educaţie, autorităţile urmăresc extinderea programului „Masă sănătoasă” şi digitalizarea sistemului şcolar până în 2029.
Programul stabileşte o ţintă de aproximativ 5.800 MW în noi capacităţi de producţie a energiei până la sfârşitul lui 2027, dintre care 3.600 MW din surse regenerabile şi 2.200 MW din centrale pe gaze. Sunt prevăzute şi proiecte pentru stocarea energiei şi dezvoltarea producţiei de gaze din Marea Neagră.
În infrastructura rutieră, obiectivul este depăşirea pragului de 2.000 de kilometri de autostrăzi şi drumuri expres până în 2028. Investiţiile ar urma să continue şi în reţeaua feroviară, în sistemele de apă şi canalizare, precum şi în agricultură şi irigaţii.
Cheltuielile pentru apărare ar urma să crească gradual până la 5% din PIB în 2035, incluzând fonduri pentru înzestrare şi cheltuieli conexe.
Programul acordă, de asemenea, prioritate absorbţiei fondurilor europene şi pregătirii proiectelor pentru bugetul UE 2028-2034. Guvernarea ar urma să fie evaluată lunar, pe baza rezultatelor obţinute.
Cu toate acestea, măsurile nu au toate un caracter garantat. Indexarea pensiilor, unele facilităţi pentru familii şi alte angajamente sociale sunt condiţionate de spaţiul fiscal, în timp ce investiţiile depind de identificarea surselor de finanţare şi de capacitatea autorităţilor de a atrage fonduri europene.
